15 ani de la bombardamentele NATO asupra Serbiei, cu sprijinul Romaniei



23

Luni, 24 martie, se împlinesc 15 ani de la raidurile aeriene ale NATO asupra Serbiei, bombardamente care au durat 78 de zile. Operaţiunile, coordonate de americani, s-au soldat cu moartea a 2.500 de civili, inclusiv a 89 de copii. Pagubele materiale suferite de Serbia au fost estimate la circa 100 de miliarde de dolari americani. Acţiunea militară a fost susţinută politic şi tactic de România, care astfel a încercat să capteze bunăvoinţa NATO în vederea acceptării ulterioare a ţării noastre în alianţa militară nord-atlantică.

Bombardamentele au fost lansate pe 24 martie 1999, fără aprobarea Consiliului de Securitate ONU, după refuzul preşedintelui iugoslav Slobodan Miloşevici de a accepta un acord de pace cu grupările teroriste musulmane albaneze din Kosovo, înarmate şi sprijinite activ de Occident şi unele state din Orientul Mijlociu.

Ca o paranteză, aceeaşti tactică o aplică SUA în prezent şi în Siria, unde regimul secular condus de preşedintele naţionalist Bashar al Assad este în plin război de uzură cu teroriştii islamişti, finanţaţi de Occident, Turcia şi unele monarhii absolutiste arabe.

Din 1999, după agresiunea NATO şi retragerea armatei sârbe, Kosovo s-a aflat sub adimistraţia Naţiunilor Unite. În anii imediat urmatori, mii de sârbi au fost răpiţi, ucişi sau forţaţi să se refugieze. Casele sârbeşti au fost incendiate sau ocupate de albanezi iar multe biserici au fost distruse de majoritatea musulmană.

Independenţa Kosovo a fost proclamată unilateral pe 17 februarie 2008 şi acestă stare de fapt a alimentat şi mai mult tensiunile separatiste din ţările europene, inclusiv în regiuni problemă de interes major pentru România, precum Transnistria sau aşa-zisul “Ţinut Secuiesc”. Până acum, statul kosovar a fost recunoscut de peste 105 de ţări din cele 193 membre ale ONU. Dintre statele membre ale Uniunii Europene, Slovacia, Spania, Grecia, Cipru şi România nu au recunoscut independeţa provinciei sârbeşti Kosovo.

În prezent Kosovo este o regiune populată în proporţie de peste 90 la sută de etnici albanezi (aproximativ 2 milioane). Sârbii kosovari, circa 120.000 de persoane, locuiesc în enclave izolate şi în câteva zone din nord (40.000), aflate la graniţa cu Serbia.

2

Ca un fapt divers, generalul Wesley Clark, comandantul suprem al trupelor aliate din Europa în timpul bombardamentelor asupra Iugoslaviei, din 1999, a fost numit consilier pe probleme strategice, de securitate şi economie al lui Victor Ponta în 2012.

Wesley Kanne Clark, s-a retras din armata americană în 2000, după o carieră de 34 de ani, începută în 1966, odată cu absolvirea Academiei West Point. A fost rănit în timpul războiului din Vietnam, apogeul carierei fiind atins în 1997, când a fost numit cmandantul suprem al forţelor NATO din Europa.

Acesta a lansat şi sintagma “victime colaterale”, referindu-se astfel cu cinism la civilii sârbii ucişi de avioanele americane.

Tot Wesley Clark a dat ordinul de a ataca aeroportul din Priştina, imediat după ce acolo au aterizat trupe ale Federaţiei Ruse. Comandantul forțelor britanice a refuzat, cu argumentrul: „N-am de gând să pornesc al treilea război mondial”. În urma incidentului, Clark a fost îndepărtat.

După retragerea din armată, generalul Clark a început o afacere profitabilă în domeniul bancar. Acum este co-preşedinte al unei organizatii de lobby în zona energiei, Growth Energy, şi face parte din consiliul de conducere al BNK Petroleum. Deasemenea a cerut recent autorităţilor din Kosovo o licenţă pentru exploatarea rezervelor de cărbune pentu una din companiile sale.

3

România sprijină acţiunile militare ilegale ale NATO

În luna martie a anului 1999, ca urmare a unei solicitări NATO, România închide trei aeroporturi în vestul ţării (Timişoara, Arad, Caransebeş), până la sfârşitul operaţiunilor împotriva Iugoslaviei. Deasemenea, în 18 aprilie, NATO mai solicită României deschiderea spaţiului aerian pentru avioanele aliate. După două zile, Consiliul Suprem de Apărare al Ţării (CSAT) şi Guvernul României dau curs acestei solicitări. La fel şi Parlamentul din Bucureşti autorizează în 22 aprilie avioanele NATO să utilizeze spaţiul aerian românesc.

În plus, în vara anului 1999, în data de 17 iunie, Parlamentul aprobă, cu majoritate de voturi, cererea preşedintelui Emil Constantinescu de a permite tranzitul spre Iugoslavia via România al contingentelor cehe şi poloneze din cadrul trupelor internaţionale de menţinere a păcii pentru Kosovo (KFOR). Sursa: FrontPress.ro

GALERIE FOTO



loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *