„Bătrâne Anastasie, m-ai mântuit! Dum­nezeu te-a trimis!” (luați aminte la această întâmplare!)

Părinte, uneori pornim să facem o treabă şi apar o mulţime de piedici. Cum vom putea pricepe dacă piedicile sunt de la Dumnezeu?

Să cercetăm dacă suntem noi vinovaţi. Dacă nu suntem noi vinovaţi, piedica este de la Dumne­zeu spre binele nostru. De aceea nimeni nu trebuie să se mâhnească dacă nu s-a făcut treaba sau dacă a întârziat. Odată, coboram grăbit de la Sfânta Mă­năstire Stomiu, ca să merg la Koniţa pentru o treabă urgentă. La un punct dificil al drumului – Golgota îl numeam – am întâlnit un cunoscut al mănăstirii, pe moşul Anastasie, cu trei catâri încărcaţi. Din pricina urcuşului abrupt li se răsuciseră samarele lor, iar un animal era aproape de prăpastie, primejduindu-se să cadă în ea. „Dumnezeu te-a trimis, Părinte”, mi-a spus bătrânul Anastasie. L-am ajutat să descarce catârii şi i-am încărcat din nou, i-am pus pe drum şi l-am lăsat. După ce am înaintat destul, am ajuns la un loc unde, cu puţin mai înainte, avusese loc o alu­necare de teren pe o lungime de 300 m, care distru­sese şi cărarea. Copaci şi pietre se rostogoliseră până în pârâu. Dacă n-aş fî întârziat, m-aş fi aflat acolo exact în clipa în care s-a făcut alunecarea de teren. „Bătrâne Anastasie”, am spus, „M-ai mântuit! Dum­nezeu te-a trimis!”

Hristos vede de sus pe fiecare din noi cum acționează şi de aceea El ştie cum şi când să acţioneze pentru binele nostru. Ştie cum şi unde să ne condu­că, numai noi să cerem ajutorul, să-I spunem dorin­ţele noastre şi să-L lăsăm pe El să le rânduiască pe toate.

Sfântul Paisie Aghioritul

Extras din ”Cuvinte duhovnicești”, Vol. 2, Trezvie duhovnicească, trad. de Ieroschim. Ștefan Nuțescu, ediția a 2-a, Ed. Evanghelismos, București, 2011, pag. 279-280

loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.