Este un păcat să-ţi petreci timpul în rețele sociale?



Femeie-facebook

În discuțiile care au loc în reţea adesea se manifestă iritarea, supărările reciproce și glumele pe seama altora … Poate există deja şi un fel de păcate speciale pe internet?

Cred că păcate specifice anume pentru internet nu există. În primul rând, pentru că însăși natura păcatului este aceasta: nu este ceva nou „creat” și nemaiauzit înainte, pentru că diavolul, tatăl păcatului, în nici un caz nu este creator. El poate doar distruge ceea ce este creat de Dumnezeu … Și de mii de ani, păcate noi nu au apărut, în inima noastră se cuibăresc aceeași vechi – mândria, lenea, lașitatea, lipsa de credință şi lipsa dragostei. Doar că în momente diferite ele poartă haine diferite. În timpurile internetului fiind îmbrăcăte cu cele specifice pentru rețea.

În loc să ne ocupăm cu ceva de folos, petrecem o mulţime de timp în rețele sociale, apăsăm like la nesfârșit, participăm la destul de multe discuţii inutile, privim sute de fotografii? Aceasta ea este, lenea noastră, somnolența spirituală.

Ne grăbim să repostăm un apel al cuiva pentru o „prietenie împotriva cuiva” sau să-l blocăm pe cineva, să comentăm mesajul cuiva cu nişte cuvinte disprețuitoare, uneori nici neanalizând subiectul acestuia – aceasta ea este, judecarea, pe care tot o repetăm la mărturisire, dar de care nu ne lepădăm.

Distribuim un statut cu o plângere la propria viaţă, așteptând compasiunea a sute de prieteni din reţea – la bază avem aceeaşi deznădejde, cârtire, lipsă de credință …

De sute de ori ne-am promis, dar aşa şi mişcăm mouse-ul în direcţia siteurilor cu conţinut total nepotrivit și privim corpuri semigoale, nedezlipindu-le de la pozele erotice sau cu invidie privim imaginile vilelor de lux și fotografiile mașinilor scumpe – păi despre pofta ochilor care nu aduce decât vătămare de sine ne vorbise deja apostolul în epistola sa.

Deci pocăinţa pentru păcatele noastre din lumea internetului e necesară în același mod ca și de păcatele obișnuite. Diferențe dintre ele nu există. Poate doar cu excepția unui fapt (el este menţionat şi de el suferă mai ales persoanele active în rețelele sociale): păcatul înfăptuit pe internet este unul într-un fel mai murdar, deoarece se înfăptuieşte mult mai ușor decât în realitate.

Pentru a face un păcat în viaţa reală, trebuie depus un careva efort – să mergem undeva cu picioarele, să facem ceva cu mâinele, să depunem o forță. Iar aici e simplu de tot – stai pe scaun, cu o bere-ceai- chips-uri, și pentru a mai cădea într-un păcat uneori e suficient doar de a muta pur și simplu mouse-ul … Aceeași judecare: să-l judeci pe cineva în realitate, avându-l în faţă – nu e atât de simplu, trebuie să ai şi o stare corespunzătoare, să găseşti cuvintele necesare şi chiar să rişti să fii bruscat ca răspuns. Aceeaşi situaţie, dar nu faţă în faţă e la fel de riscantă, dar totuşi mai puțin. În rețea – e simplu de tot, ai judecat, ai condamnat – și te-ai ascuns de la raspuns, pentru aceasta, există sute de moduri ale rețelei …

Este de remarcat şi faptul că la utilizatorii activi există simţul că timpul petrecut în reţea se scurge pe neobservate, altfel decât atunci când se petrece în viața reală, cu aplicarea propriilor forțe. În timp ce ai vorbit cu sute de prieteni, ai răsfoit paginile lor de pe Facebook sau altele, doar pentru a afla dacă au ceva nou – și timpul a şi zburat. Dar dacă aceşti prieteni ar trăi în jurul tău în realitate, chiar și în același cartier – până i-ai vizita pe toţi – nu-ţi mai simţi picioarele şi ca rezultat la a patra sau a cincea adresă, probabil te-a răzgândi să păcătuieşti prin pierderea timpului şi dicuţiile deşarte şi te-ai întoarce acasă…

Oboseala corpului nostru și slăbiciunea sa adesea este spre binele nostru. Dacă noi uneori nu ne-am îmbolnăvi, n-am obosi, nu am avea unele neputințe – probabil că am face mult mai multe păcate. Şi în acest sens sentimentul iluzoriu al puterii calculatorului este unul defavorabil pentru noi.

Cunosc nu puţini creştini care sub forma unor exerciții ascetice pentru careva perioade, cum ar fi cele ale posturilor, nu se ating de calculator. Nimic rău în aceasta nu există, e ca şi cum că, din când în când să pleci din societatea zgomotoasă într-o cameră separată pentru a lua o pauză de la afluxul de impresii și pasiuni, pentru a fi singur cu tine însuți și cu Dumnezeu. Norme unice în acest sens nu există la fel cum nu putem spune dacă este acest lucru necesar pentru toţi credincioșii, toți suntem diferiţi, şi fiecare decide aceste lucruri pentru sine.

Astfel rețele sociale sunt o latură obişnuită a vieții umane, nimic păcătos în sine nu există în ele. Există riscul păcatului pe internet? Dar ele există în viață în general. Dumnezeu nu se aşteaptă de la noi să fugim de la viață – dimpotrivă, să o acceptăm, să acţionăm şi să ne luptăm cu păcatul, construindu-ne viaţa prin dragostea faţă de aproapele.

Traducere Natalia Lozan

Sursa: pravmir.ru, ortodox.md



loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *