Femeia care s-a întors din cealaltă viață (o relatare cutremurătoare)



femeie-rugaciune-biserica-lumanare

Eram atee şi Îl huleam groaznic şi deseori pe Dumnezeu. Trăiam în ruşine şi preacurvie, însă Preamilostivul Dumnezeu nu m-a lăsat să pier, ci m-a călăuzit spre pocăinţă.

În anul 1962 m-am înbolnăvit grav de cancer şi am stat bolnavă 3 ani. Nu stăteam întinsă lucram mult şi mergeam la doctori, nădăjduind că voi găsi vindecare. În ultimele 6 luni slăbisem de tot, încât nici apă numai puteam să beau. Îndată ce beam, o vomitam. Atunci m-am dus la spital şi, pentru ca eram foarte energică, au chemat un profesor de la Moscova şi au hotărât să-mi facă operaţie. Dar imediat după ce mi-au deschis stomacul, am murit. Sufletul mi-a ieşit din trup şi stătea între doi medici şi eu, cu frică şi groază ,priveam ce mi se întâmpla. Întregul stomac şi intestinele îmi erau mâncate de cancer. Stăteam şi mă gândeam de ce suntem două? Nici nu-mi trecea prin minte că există suflet. Comuniştii ne-au îndopat şi ne-au învăţat că nu există suflet şi Dumnezeu că acestea sunt născocirile preoţilor, ca să înşele poporul şi să-l facă să-i fie frică de ceva ce nu există. Văzui că stau în picioare şi totodată mă văzui pe masa de operaţie. Îmi scoseseră afară toate măruntaiele şi căutau duodenul. Dar acolo exista doar puroi, toate erau distruse şi stricate, nimic numai era sănătos. Atunci medicii au zis : Aceasta femeie nu mai avea cu ce să trăiască.

Le vedeam pe toate cu frică şi groază şi iarăşi mă gândeam: „Cum şi de unde suntem două? Stau în picioare şi totodata sunt întinsă pe masă! „Atunci medicii mi-au pus la loc intestinele şi stomacul şi au spus că trupul meu trebuie dat medicilor tineri pentru practică, si l-au transportat în laborator, iar eu mergeam alături de ei şi mă gândeam cu nedumerire de ce suntem două. Acolo m-au lăsat întinsă, dezbracată, acoperită până la piept cu un cearceaf. După aceea am văzut că venise fratele meu împreună cu fiul meu cel mai mic. Avea 6 ani şi îl chema Andruşka [Andrei. A început să plângă şi să zică :”Mamă ,mamă, de ce-ai murit? Sunt încă mic, cum o să trăiesc fără tine? N-am nici tată şi acum ai murit şi tu !”.

Eu atunci l-am îmbrăţişat şi l-am sărutat, dar el nu a simţit şi nu a văzut asta, nici nu m-a băgat în seamă, ci privea trupul meu mort. Vedea de asemenea,că şi fratele meu plângea.

După aceea am ajuns dintr-o dată acasă. Acolo era soacra mea de la prima căsătorie şi sora mea. Pe primul meu soţ îl părăsisem pentru că credea în Dumnezeu. Începuse împărţeala lucrurilor mele. Trăisem în bogăţie şi lux şi toate acestea le dobândisem pe nedrept şi prin desfrânare. Sora mea a început să ia cele mai frumoase din lucrurile mele, iar soacra cerea să-i lase ceva şi fiului meu. sora mea nu lăsa nimic şi, mai mult, a început să o certe pe soacră, spunând: „Acest copil nu este al fiului tău şi nu ţi-e rudă”. După aceea au ieşit şi au închis casa. Sora mea a luat cu ea un sac plin de lucruri. În vreme ce ele se certau pentru lucrurile mele, am văzut în jurul meu diavoli care jucau şi se bucurau.

Deodată m-am aflat în vazduh şi vedeam cum zbor ca un avion. Am simţit că cineva mă ţine şi mă înalţ din ce în ce mai mult. Mă aflam deasupra oraşului Barnaul.Apoi am văzut că oraşul pierise. S-a făcut întuneric. După aceea a început din nou să apară lumină şi în final s-a făcut lumină deplină, aşa de puternică, încât nu puteam să văd. M-am aşezat pe o lespede neagră cu lungimea de un metru şi jumătate.

Vedeam copaci cu tulpini foarte groase şi frunziş bogat în culori. Între copaci erau case noi, dar n-am văzut cine locuia în ele. În valea aceasta am văzut iarba verde şi deasă şi m-am gândit: unde mă aflu acum? Dacă sunt pe pământ atunci de ce nu există drumuri şi mijloace de transport? Ce loc este acesta fără oameni şi cine trăieşte aici? Puţin mai încolo am văzut că se plimba o femeie frumoasă şi înaltă, îmbrăcată în veşminte împărăteşti, pe sub care i se vedeau degetele picioarelor. Păşea atât de uşor încât iarba nu se apleca sub paşii ei. Alături de ea mergea un tânar care îi ajungea pâna la umeri. Îşi ascundea faţa cu mâinile şi plângea cu amar şi se ruga, dar nu ştiu din ce motiv. Mă gândeam că este fiul ei şi m-am revoltat în mine pentru că nu-i e mila de el şi nu-l ascultă.(Însemnare: Se pare că acest tânar era îngerul păzitor al acestei femei moarte. De asemenea apare evident cât de mult le pasă îngerilor pentru noi şi sufletele noastre dar noi nu pricepem asta. După cum se vede rugâciunile lor nu vor fi ascultate dacă moartea ne găseşte în păcate şi nepocaiţi.)

Când s-au apropiat de mine, tânărul a căzut la picioarele ei a început să o roage fierbinte şi îndurerat, cerându-i ceva. Aceia ia răspuns dar nu am putut înţelege.Când s-au apropiat de mine voiam să-i întreb: „Unde mă aflu”?. În clipa aceea, femeia şi-a încrucişat mâinile la piept, şi-a înălţat privirea spre cer şi a zis:
Doamne unde va merge aceasta în starea în care se găseşte?. Eu m-am înfricoşat şi abia atunci am înţeles că murisem că sufletul meu se află în cer şi că trupul mi-a rămas pe pământ. Atunci am început să plâng şi sâ mă îndurerez, şi am auzit o voce care a spus:Întoarce-o pe pământ pentru faptele bune ale tatălui ei.

O altă voce a zis :M-am săturat de viaţa ei păcătoasă şi mizerabilă. Am vrut s-o şterg de pe faţa pământului fără să se pocăiască, dar s-a rugat pentru ea tatăl său. Arătaţi-i locul pe care îl merita!”

Îndată am ajuns în iad. Atunci au început să se târască spre mine şerpi de foc înfiorători cu limbi lungi care vărsau flăcări şi alte murdării spurcate. Duhoarea era insuportabilă. Aceşti şerpi s-au înfăşurat împrejurul meu şi totodată au apărut de undeva viermi groşi ca degetul, cu cozi care se terminau în ace şi spini. Aceştia mi-au intrat în toate deschizăturile, în urechi, în ochi, pe mâini, peste tot, şi în felul acesta mă chinuiam, iar eu ţipam cu glas de fiară sălbatică. Dar acolo nu exista nimeni care să mă ajute sau să-i fie milă de mine. Am văzut acolo o femeie care făcuse avort şi a început să se roage la Domnul să aibă milă de ea. Acesta i-a răspuns:Tu n-ai vrut să Mă recunoşti pe pământ, ţi-ai omorât copii în pântece şi, mai mult, le spuneai oamenlior: „Nu trebuie să naşteţi copii, copiii sunt de prisos!. „Pentru Mine nu există lucruri de prisos. Pentru Mine toate au rostul lor”.

Către Mine Domnul a zis: Eu ţi-am dat boala ca să te pocăieşti, dar tu M-ai hulit până la sfârşitul vieţii şi n-ai vrut să mă cunoşti, şi de aceea nici Eu nu te cunosc. Precum ai trăit pe pământ fără Dumnezeu, vei trăi şi aici!”

Deodată toate s-au schimbat şi eu zburam undeva. Duhoarea s-a pierdut, a pierit şi durearea îngrozitoare şi, pe neaşteptate am văzut biserica din locurile mele natale. Uşile s-au deschis şi a ieşit preotul îmbracat în veşminte albe. Stătea cu capul plecat şi o voce m-a întrebat:

– Cine este acesta?

– Preotul nostru.

– Tu ziceai că e pomanagiu dar el e păstor adevărat. Află că chiar dacă este mic în grad, preot obişnuit, Mă slujeşte pe Mine. şi mai află şi alt lucru: dacă acesta nu-ţi va citi rugăciunea de spovedanie, Eu nu te voi ierta.!

Atunci am început să mă rog :
– Doamne întoarce-mă pe pământ am un copil mic.

Domnul a răspuns:
– Ştiu că ai un fiu şi îmi pare rău pentru el.
– Îmi pare rău pentru el, am repetat eu.

Atunci acela a răspuns:
– Mie îmi pare rău pentru voi toţi, de trei ori îmi pare rău. De la toţi aştept să vă treziţi din somnul păcatului să vă pocăiţi şi să vă reveniţi.

Aici a apărut Maica lui Dumnezeu, pe care mai devreme am numit-o „femeie”, şi am îndrăznit să o întreb:
– Aici la voi există rai?

Drept răspuns, după aceste vorbe m-am aflat iar în iad. Acum era mai rău ca prima dată. Diavolii alergau în jurul meu şi îmi arătau păcatele strigând:„Tu ne-ai slujit nouă cât ai fost pe pământ”. Au început să-mi citească păcatele: toate erau scrise cu litere mari şi am simţit o frică groaznică. Din gură le ieşeau limbi de foc. Diavolii mă loveau în cap. Cădeau peste mine şi mă ardeau cu limbi de foc. În jurul meu se auzea jale mare şi plânsetele multor oameni.

Când focul s-a înteţit, vedeam totul în jur. Sufletele aveau chipuri înfioratoare: erau schilodite cu gâturile întinse şi ochii scoşi: mă întrebau dacă sunt „tovarăşă” a lor [pare ca erau comuniste] şi dacă voi trăi împreună cu ele. „La fel ca tine am făcut şi noi, ziceau, când eram pe pământ, nu am vrut să-L cunoaştem pe Dumnezeu. Îl huleam şi săvârşeam toate relele păcătuiam şi eram mândre şi nu ne-am pocăit niciodată. Cei care au păcătuit, dar mai târziu s-au pocăit, au mers la biserică, s-au rugat la Dumnezeu i-au miluit pe săraci şi i-au ajutat pe cei ce se găseau în nevoi sunt acolo sus”. [adică în rai cuvânt pe care cei de aici nici nu vroiau să-l rostească]

Eu m-am înfricoşat rău de aceste cuvinte şi mi se părea că mă aflu aici în iad de o viaţă întreagă, iar acestea îmi spuneau că voi trăi împreună cu ei o veşnicie.

După aceea a apărut din nou Preasfânta Născatoare de Dumnezeu şi s-a făcut lumină. Diavolii au luat-o la fugă şi sufletele care se chinuiau în iad au început să strige şi să implore milă:
„Împărăteasă Cerească nu ne lăsa aici”; sau ziceau: Ardem, Născătoare de Dumnezeu şi nu există picătură de apă”

Ea plângea şi spunea printre lacrimi: Cât aţi trăit pe pământ n-aţi vrut să mă cunoaşteţi şi nu v-aţi pocăit de păcate înaintea Fiului meu şi Dumnezeului vostru, şi eu acum nu vă pot ajuta, nu pot trece peste voia Fiului meu şi Acela nu poate călca voia Tatălui Său. Îi ajut doar pe aceia pentru care se roagă rudele lor şi Sfânta Biserică”.

Apoi noi am început să urcăm, şi de jos se auzeau ţipete puternice: „Născătoare de Dumnezeu,nu ne lăsa!”

S-a făcut iarăşi întuneric şi eu mă aflam pe aceeaşi lespede. Încrucişându-şi mâinile la piept Maica Domnului, şi-a înălţat privirea către cer şi a început să se roage zicând:„Ce să fac cu această femeie, unde să o aşez?” O voce a răspuns:„Întoarce-o pe pământ prin părul ei!”

Atunci Preacurata Fecioara a plecat în tăcere şi i s-a deschis o uşa dar eu nu vedeam nimic în spatele uşii. după aceea s-a întors ţinând în mâini părul meu şi de undeva au apărut 12 trăsuri fără roţi; se mişcau încet şi eu le urmam. Preasfânta Născatoare de Dumnezeu mi-a dat părul meu, dar eu nu am priceput că m-a atins. Am auzit-o doar spunând ca a doisprezecea trăsura nu are podea. Mi-erea frică să stau în ea dar Maica Domnului m-a împins şi m-a trimis pe pământ.

După toate acestea mi-am revenit şi stăteam conştientă şi priveam. Era ora unu şi jumătate dupî amiază. După lumină aceea toate mi se păreau urâte pe pământ.Atunci i-am zis sufletului meu: „intra în trup!”. Imediat m-am aflat din nou la spital şi mergeam spre congelatorul unde se păstrează cadavrele. Acesta era închis, dar eu am intrat înăuntru fără nici o piedică şi am văzut trupul meu mort. Capul îmi era puţin într-o parte, iar mijlocul îmi era presat de alte cadavre. Îndată ce sufletul mi-a intrat în trup am simţit frig puternic. În clipa aceea au băgat înăuntru trupul mort al unui om şi, când au aprins lumina m-au văzut ghemuita, pe când ei de obicei aşează cadavrele cu faţa în sus. Văzându-mă aşa infirmierii s-au înspăimântat şi de frică s-au împrăştiat. S-au întors cu doi medici care au ordonat imediat să mi se încălzească creierul. Pe tot trupul meu existau 8 tăieturi [făcuseră practică pe trupul meu], trei pe piept şi restul pe burtă. După două ore de la încălzirea capului am deschis ochii, dar abia dupa 12 zile am putut vorbi.

A doisprezecea zi dimineaţa mi-au adus micul dejun, pâine prăjită cu unt şi cafea, dar nu am vrut să mănânc şi le-am spus acest lucru [era zi de post]. Infirmierii au plecat iarăşi şi toţi cei din spital au început să-mi dea atenţie. Au venit medicii şi m-au întrebat de ce nu vreau să mănânc. Le-am răspuns: „Staţi să vă spun ce a văzut sufletul meu, Cine nu posteşte în zilele de post va mânca bucate împuţite şi scârboase. De aceea nu voi mânca astăzi şi în nici un post nu voi mânca de dulce”.

Mediciii de uimire când se înroşeau când păleau, iar pacienţii mă ascultau cu atenţie. Mai târziu s-au adunat mulţi medici şi eu le-am spus că nu mă mai doare nimic.Atunci a început să vină la mine multă lume şi eu le povesteam ce am văzut şi le arătam rănile. Poliţia s-a apucat să-i izgonească şi pe mine m-au mutat în alt spital. M-am însănătoşit complet şi i-am rugat pe medici să-mi vindece cât mai repede tăieturile pe care mi le-au făcut în timpul practicii. Atunci m-au aşezat din nou pe masa de operaţie şi când medicii mi-au deschis burta, au zis:
– De ce au operat un om complet sănătos?

Eu i-am intrebat:
– De ce boală sufăr?

Ei mi-au răspuns:
– Intestinele şi stomacul sunt curate ca ale unui copil.

Au venit şi medicii care m-au operat prima dată şi când s-au apropiat au spus:
– Unde este boala ei? Măruntaiele îi erau toate distruse şi mâncate de cancer şi acum e complet sănătoasă.

Le-am răspuns:
– Dumnezeu şi-a arătat mila Lui către mine păcătoasa, ca să mai trăiesc şi să mărturisesc şi celorlalţi ce am văzut şi ce mi s-a întâmplat. Acest Dumnezeu a luat tot ce a fost stricat în mine şi mi-a redat sănătatea; voi spune asta la toţi până voi muri.

Apoi i-am zis medicului:
-Aţi văzut că v-aţi înşelat?
-Nimic nu era sănătos în tine, a răspuns el.
-Ce credeţi acum? l-am intrebat eu.
-Te-a renăscut Atotputernicul.

Atunci i-am zis:
-Dacă credeţi în Acesta, faceţi-vă cruce şi mergeţi la biserică!

Medicul s-a înroşit căci era evreu. Am adăugat:
-Faceţi-vă plăcut lui Dumnezeu!

După aceea am ieşit din spital şi l-am chemat pe preotul pe care mai înainte îl batjocoream şi îl necăjeam, numindu-l pomanagiu. I-am povestit tot ce mi s-a întâmplat şi m-am spovedit şi m-am împărtăşit cu sfintele Taine ale lui Hristos. L-am chemat să-mi binecuvinteze casa, pentru că până atunci în ea împărăţise păcatul, desfrâul, beţia şi batjocura.

În ziua de astăzi, eu, păcătoasa Claudia, în vârsta de 40 de ani, cu ajutorul lui Dumnezeu şi al Împărătesei Cereşti, trăiesc creştineşte. Merg regulat la biserica şi Domnul mă sprijină. Mă vizitează oameni din toate colţurile lumii şi eu le povestesc tuturor câte mi s-au petrecut, câte am văzut şi câte am auzit.Cu ajutorul lui Dumnezeu îi primesc pe toţi, le povestesc la toţi cum eram înainte, ce mi s-a întâmplat şi din ce cauză sunt acum credincioasă.

Slăvit să fie Dumnezeul nostru! Îi povăţuiesc pe toţi să aibă grijă cum trăiesc, pentru că există cu adevărat altă lume şi altă viaţă, iar fiecare va da socoteală pentru lucrările lui pământeşti şi după măsura acestora va avea răsplată sau pedeapsă dreaptă şi veşnică.

Să trăiţi cu toţii creştineşte şi să vă faceţi plăcuţi lui Dumnezeu. Amin.

Extras din ”VIATA DUPA MOARTE” – Noi marturisiri cutremuratoare



loading...

De asemenea, ai putea dori...

38 răspunsuri

  1. Anonymous spune:

    woow… 😐 M`ai lasat masca 😐 Chiar nu stiu ce sa zic .. E foarte frumos :* Nu trebuie sa uitam niciodata Ca Dumnezeu exista , si vede absolut orice facem noi . Daca facem bine , sau rau .. El e mereu alaturi de noi !!

  2. Anonymous spune:

    OFFF,Am mai citit aceasta poveste reala si acum a doua oara cu o durere in suflet pt pacatele care le facem zi de zi, ceas de ceas min si sec iar Bunul si Atotputrnicul nostru DUMNEZEU ne asteapta sa ne intoarcem,sa ne para rau si sa ne indreptam facand faptele cele bune sa fim mai buni si ingaduitori cu cei de langa noi,caci cu adevarat daca nu ne straduim spre cele bune sufletului si aproapelui si impreuna catre cele CERESTI nimic nu ne mai ajuta cand vom trece in cealalta viata!!!MILA LUI DUMNEZEU,A MAICII DOMNULUI A TUTUROR SFINTILOR SI INGERILOR SA FIE CU NOI CU TOTI,DOAMNE NU NE LASA ,AJUTA NE SA NE INDREPTAM!DOAMNE AJUTA

  3. Anonymous spune:

    OFFF

  4. Anonymous spune:

    frumos si adevarat.

  5. Anonymous spune:

    Cand citim asa ceva , ne gandim ca exista un D-zeu pt fiecare . DAR … Exista acest cuvant DAR oare cati dintre noi se mai gandeste ca A FI PAMANTEAN TREBUIE SA AI SI MILA FATA DE CEI DELANGA TINE ??? CATI dintre noi se mai gandesc sa faca si bine pe acest pmant cat este ANCA VIU SI NEVATAMAT CATI /??//Vorbe sunt destule ….OAMENII ar trebui sa faca ceva concret . Dar cum spun acuma …PANA NU O PATESTI PE PROPRIA-TI PIELE < NICIODATA N-AI SA-l CREZI PE CEL DE LANGA TINE CARE A TRECUT PRIN ASA CEVA ...

  6. Nea Fanica spune:

    Oare este nevoie sat recem prin astfel de experiente ca sa intelegem ca trebuie sa traim conform legilor universale,divine? stefan.

    • Anonymous spune:

      eu cred ca da… pentru ca NUMAI ASA putem vedea cu adevarat si distinge ce ni s-ar putea intampla in viata de dincolo! PAREREA MEA!

  7. Anonymous spune:

    Dumnezeu sa ne intareasca aici pe pamant.Amin

  8. Anonymous spune:

    Sa ne dea Dumnezeu intelepciune ca sa intelegem ca el este cel mai important.

  9. Anonymous spune:

    Doamne ajuta!! superb, mai ales pentru ateii convinsi e o trasnica lectie. ce la oameni e cu neputinta, la Bunul Dumnezeu in totdeauna e cu putinta. repet> Domne ajuta necredintei noastre. amin

  10. Anonymous spune:

    Salut! Nu sunt ateu, nu sunt nici pios, dar mizeria asta pe care ai postat-o aici e chiar comica, sincer nu stiu daca doar ai scris ca sa prostesti anumiti oameni care au nevoie de miracole sau de „El” (cum ii ziceti voi) sau doar fumezi iarba la greu. Ce sa zic nu m-ai impresionat cu nimic, sunt numai facaturi sfruntate, nu avem congelatoare in spitale 😉 Toate cele bune si nu va baga nimeni in traista, nu mai pierdeti vremea: La MUNCA!!!

    • Anonymous spune:

      esti prost informat sunt frigidere la morga spitalelor si daca tu nu crezi in minuni nu dispretui pe cei ce cred.

    • Anonymous spune:

      Nu mai vorbi asa si dute si spovedestete. Ai incredere in Dumnezeu, te rog……

    • Revnic Robert-Nick spune:

      De ce ar spune un ateu aşa ceva după ce toată viaţa nu a crezut în Dumnezeu?Pentru că e fals?Din contră,pentru că Dumnezeu există.

  11. Pelerin Ortodox spune:

    Asta este opinia dvs. Sunt scrieri din carti, nu inventate de noi. Numai bine, Doamne ajuta!

  12. Anonymous spune:

    Dle Pelerin Ortodox, vorbim de textul scris de Claudia(cel de mai sus) si de visul pe care l-a avut aceasta, luminati-ma si spuneti-mi despre ce scrieri vorbiti si ce carti ca sa ma pot documenta! Cu respect!

    • Pelerin Ortodox spune:

      Haideti sa nu prelungim subiectul si sa transformam pagina intr-un chat. Cititi inca odata comentariul postat de dvs mai sus si de modul in care ne-ati abordat. Nu va obliga nimeni sa credeti ce scriem noi si sa nu va ganditi ca am avea ceva de castigat din astfel de subiecte. Sunteti binevenit pe site-ul nostru in orice moment, dar nu cu motive de scandal. Credeati ca nu va postam comentariul? Daca aceasta este parerea dvs. nu avem nimic impotriva. Afisam toate comentariile daca nu contin cuvinte obscene. Doamne ajuta!

  13. Anonymous spune:

    ce a spus doamna Claudia. m-a impresionat si eu chiar cred.

  14. Anonymous spune:

    Adevarat si frumos..infricosator in acelasi timp.
    Cunosc o persoana care a trecut printr-o experienta asemanatoare.Pot sa va spun numai ca si-a schimbat stilul de viata,el si intreaga familie s-au intors catre Dumnezeu.Nu poate sa povesteasca prea multe despre ceea ce i s-a intamplat dar mereu spune,”pocaiti-va in sufletul vostru pentru pacatele facute, pana nu este prea tarziu,sa nu ajungeti acolo unde eu am fost”,atentionandu-si mereu colegii de munca sa lase deoparte desfraul,betia ..intr-un cuvant pacatul.

  15. Anonymous spune:

    Superbb :X eu cred in minuni ..
    Cand eram micuta (12ani)aveam o sticla de suc cu un dop plin cu desene … o indrageam mult deoarece era cumparata de mine ..iar intr-o zi in gradina alergam cu prietenii mei si am vazut dopul cazand pe iarba iar eu bineinteles m-am intors sa-l iau ..dar…nu mai era nimic ..eram asa suparata ,apoi m-am rugat la Dmz sa il gasesc !iar peste cateva minute dopul era in buzunarul meu …Decii ..mi sa parut ceva WOW ….. deoarece lAa-m vazut pe iarba …

  16. Anonymous spune:

    Doamne ajuta …

  17. Anonymous spune:

    DOAMNE AJUTA -NE SI NE BINECUVANTEAZA PENTRU PACATELE NOASTRW…

  18. Anonymous spune:

    DUMNEZEU EXISTA,E PREZENT LANGA CEI CARE IL CHEAMA DIN SUFLET.VOI NU VA IMAGINATI LA CAT TE BUN E DUMNEZEU,ISUS,SFANTUL DUH,FECIOARA MARIA,ARHANGHELIIIIII,s.a.m.d.NOI OMENIREA SUNTEM ADEVARATI SI VII,SUNTEM REALI,ASA E TATAL DUMNEZEU.ADEVARAT VA SPUN.SMERITIVA SUFLETELE.AMIN!

  19. Anonymous spune:

    doamne ajuta aparane ,milueste si ne mintueste.amin

  20. moga elena spune:

    am citit si eu candva tot asa o intamplare cu cineva care a fost in moarte clinica,trei zile si trei nopti si a povestit ca si Claudia unde a fost dusa si i s-a aratat raiul si iadul,titlul acelei intamplari se numea
    „Visul lui Vera”
    poate citeste cineva si daca cumva stie ,ori a auzit de aceasta intamplare,a-si ruga sa posteze ca sa citeasca mai multi oameni ca sa ia aminte si sa se indrepteze pe calea pocaintei
    pt acei care nu cred si spun ca sunt facaturi ori aberatii,noi nu tre sa ne suparam pe ei ,ori sa-i judecam ,trebuie sa-i ajutam si chiar sa ne rugam pt ei sa le lumineze Dumnezeu mintea ,pt ca ei nu vad ,au un val pe ochi si trebuie dat la o parte ca sa vada adevarul despre credinta si sa indrepte pe calea cea buna

    Doamne ajuta si mantuieste sufletele noastre

  21. ANONIM spune:

    ESTE ADEVARAT CE SPUNE ACEASTA DOAMNA DUPA MOARTE EXISTA SIGUR VIATA.FIECARE VA DA SOCOTEALA DREPTULUI JUDECATOR PENTRU PACATELE FACUTE.SA NE RUGAM BUNULUI DUMNEZEU SA NE INDREPTE PE TOTI PE CALEA CEA BUNA SI SA MERGEM CU TOTI IN RAI DUPA MOARTE SI SA DAM RASPUNS BUN DOMNULUI NOSTRU LA JUDECATA SUFLETULUI.AMIN.DOAMNE MILUIESTE-NE SI NE MANTUIESTE PE NOI PACATOSI AMIN.

  22. Gabi spune:

    Daca doamna Claudia are 40 de ani,imi spuneti si mie cum de traia(matura fiind) in anul 1962??? restul care lasati comentarii nici nu sunteti atenti…numai abureli si povesti menite sa manipuleze masa.

    • ioana spune:

      Gabi….povestirea nu e din zilele noaste.In 1962,Claudia s-a imbolnavit de cancer si a stat bolnava 3 ani.Dupa acei 3 ani de chin a murit si s-a intamplat minunea.La momentul in care ea povestea avea 40 de ani.Deci in 1962,in momentul in care s-a imbolnavit avea 37 de ani,iar dupa 3 ani….avea 40 de ani.logic,ce-i asa de greu de inteles? 🙂

  23. florica spune:

    e foarte adevarat ca exista viata dupa moarte.Doamne ajuta..

  24. Daniela spune:

    Doamne ajuta, ochi aveti si nu veti vedea, urechi aveti si nu veti auzi! Iarta-ne Doamne ca mari pacatosi mai suntem…

  25. Ramiro spune:

    Faptele descrise aici au fost confirmate şi de părintele Cleopa, veşnică să-i fie pomenirea. S-au petrecut în URSS,Claudiei Nadejda Vasilievna din oraşul Barnaul.Poate era mai bine admin., dacă specificați din ce sursă provine această istorisire,care este mult prescurtată faţă de cea originală. Iertaţi si Doamne ajută!

  26. anonim spune:

    Claudia ….ce iei vreau si eu ….:))))

  27. stefan spune:

    Numele ei adevarat este Claudia Vasilievna Ustignia. Dupa o simpla cautare pe google am gasit acest articol: http://orthodoxinfo.com/death/miracle_russia.aspx

    Eu cred povestea acestei femei. Inca actuala mea sotie este rusoaica, face yoga si nu ma lasa sa-mi botez copilul. Ne aflam momentan in proces de divort si ma rog la Maica Domnului sa-i deschida mintea sa nu ne desparta. Aveti grija de interiorul vostru ca tot ce este pe pamanat este trecator. Doamne ajuta

  28. rodica spune:

    doamne ajuta pe toata lumea sa ne pocaim !

  29. Andrei spune:

    http://cyd.ro/marturia-rusoaicei-claudia-vasilievna-care-s-a-intors-din-lumea-cealalta/

    NOTĂ: „Cât timp a trăit Claudia L-a mărturisit pe Hristos prin neîmcetate lacrimi de speranţă şi pocăinţă ale inimii sale îndurerate pentru greşelile tinereţii şi ale neştiinţei sale anterioare. Iar cu gura mărturisea tuturor preaslăvita minune a înviereii ei trupeşti şi duhovniceşti. După ce a somat-o în câteva rânduri să nu mai mărturisească nimic despre aceste înfricoşate şi minunate lucruri, văzând că nu poate să o înfricoşeze şi să o reducă la tăcere, omniprezentul K.G.B. a ucis-o”(Mărturia părintelui Marcu de la Sihăstria-Neamţ, care a vizitat Barnaulul înainte de 1989) La sfârşit Claudia avea să noteze: (Despre mine puteţi afla în oraşul Barnaul de pe meleagurile Altaiului, strada Cristkaia 99, Ustinjua (Ustiujianina), Claudia Vasilievna. Anul 1965).Sursa: Vestitorul Ortodox

  30. MARIA spune:

    CINE ARE URECHI DE AUZIT, SA AUDA SI SA IA AMINTE!

  31. Metatron spune:

    Orice e posibil,numai oameni ne incercati de viata nucred in miracole.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *