Nu te duce la muierea altuia, că mâine poimâine vine moartea și te duce la Judecată
Un fragment emoționant dintr-un interviu cu părintele Cleopa Ilie oferă o privire profundă asupra concepției ortodoxe despre viața de apoi, importanța faptelor bune și discernerea binelui de rău în lumea de astăzi. Cuvintele părintelui, rostite cu simplitate și forță duhovnicească, oferă răspunsuri tulburătoare la întrebări esențiale ale vieții.
„Părinte, cum este cu viața de dincolo? Acolo vom fi tot așa ca pe aici, bogați și săraci, cum va fi?”
„Măi copii, acolo nu-i așa. Acolo nu merg banii de la CEC cu noi, acolo doar faptele merg cu noi, măi..”
La întrebarea despre cum putem știi care fapte sunt bune și care sunt rele, părintele răspunde cu înțelepciunea tradiției:
„Conștiința îți dă de veste, măi. Să mergi la Sfânta Biserică, în Duminici și sărbători, să țineți posturile că sunt maica sănătății și lungimea vieții, să vă rugați dimineața și seara, să faceți oleacă de milostenie cu cei săraci, fiecare după putere, să aveți pururea rugăciunea inimii ‘Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul sau păcătoasa.’
Așa să faceți, mânca-v-ar Raiul, să vă mănânce! Ați venit la un putregai de moșneag?”
Despre faptele rele, părintele vorbește cu glas hotărât:
„Glasul lui Dumnezeu, care este sădit în om, de la Facere, îți strigă și îți spune: nu te duce la muierea altuia, că mâine poimâine vine moartea și te duce la Judecată, nu mânca de frupt în zilele de post că-i păcat!
A postit Hristos, în deșertul Carantaniei, care nu a avut păcat, a postit Maica Domnului, care nu a avut păcate, au postit toți Sfinții lui Dumnezeu, ei, de care lumea nu era vrednică, iar noi păcătoșii mințim că nu putem posti.
Dar ia să vină un război sau o secetă sau o boală să vezi atunci!
Cine nu ține postul binecuvântat al Bisericii, va ajunge să țină postul doctorului și o să vadă atunci…”
Cu privire la iertare și pocăință, cuvintele părintelui sunt pline de nădejde și simplitate:
„Măi copii, cine are frică de Dumnezeu, știe cum să se păzească de tot păcatul, iar când se întâmplă să mai greșească, că toți greșim în toată clipa lui Dumnezeu, acela aleargă repede și se spovăduiește la duhovnic și ia iertare și canon. Ce, dacă se murdărește cămașa, o lași așa? Nu.
Te duci și o speli și iarăși se face curată. Tot așa-i și cu sufletul, măi copii…”
În final, întrebat despre faptele bune și cum pot fi recunoscute, părintele avertizează:
„Să nu știi că le ai! Că vin dracii și ți le fură, prin slava deșartă a lumii, prin mândrie ‘ia uite măi cine sunt eu! ia uite cât bine am făcut! Eu îs cineva!’ Nu așa, măi copii…
Omul care se vede pe sine mai păcătos decât toți, care se socotește nevrednic de viața aceasta și de toate darurile primite de la Dumnezeu, acela are poziția cea mai ortodoxă!”
Citește și: Faceţi semnul sfintei cruci pe tot ce mâncaţi: apă, ceai, cafea, prăjitură, fructe, băutură, mâncare, pâine
Aceste cuvinte rămân o mărturie vie a învățăturii ortodoxe despre mântuire, modestie, pocăință și viața veșnică.
