Părintele Arsenie Boca. Mărturia Părintelui Pantelimon Munteanu de la Mănăstirea Ghighiu

profetie-arsenie-boca

Prima întâlnire cu Părintele

L-am cunoscut pe Părintele Arsenie când trebuia să plec în armată, eram foarte tânăr. Şi m-am dus cu acest gând să-l întreb ce este bine pentru mine, să fac armata sau nu. Părintele slujea atunci, la Sâmbăta de Sus. Şi era puhoi de lume, iar pentru Părintele se făcuse aşa o cărare. Eu m-am vârât aşa printre acei oameni să ajung cumva mai aproape de Părintele. Eu nu-l ştiam pe Părintele, el nu mă ştia. A trecut printre oameni, s-a oprit în dreptul meu şi mi-a zis: ,,Te duci acasă şi să-ţi faci armata! Şi după armată să vii să stai de vorbă cu mine”. Eu n-am putut să zic şi să fac nimic. Pur şi simplu am încremenit.

O întâmplare cu regele Mihai

În 1944 a venit la mănăstire la Sâmbăta, regele cu mama sa. Părintele Arsenie lucra în grădină fiind îmbrăcat într-un halat, dintr-un material ca de sac. Nu aveai cum să-l cunoşti în hainele acelea. Şi regele cu suita au tras la lacurile din incinta mănăstirii, la cele două lacuri de acolo. Şi şedeau acolo la masă. Regele Mihai, cum era el aşa mai copilăros a spus: ,,Mamă, uite ce peşti frumoşi. Parcă aş mânca un păstrăv! Da ce să le fac la peşti, că n-am cu ce să-i prind?! Daţi-mi să-i împuşc!”. Şi el vorbea franţuzeşte. La care Părintele Arsenie, nefiind departe, i-a vorbit tot în franţuzeşte, sfătuindu-l: ,,Nu e bine ce faceţi, că este război şi se consideră uz de armă!”. Regele a întrebat atunci: ,,Dar cine mai este şi acesta de mă opreşte pe mine să fac ce vreau, el nu ştie cine sunt?” Părintele i-a spus atunci tot în franţuzeşte: ,,Dumneata să pleci din ţară. Fiindcă or să te împuşte. Îl vor împuşca şi pe generalul Antonescu. Dacă nu pleci te împuşcă!”. Şi a auzit şi mama regelui acestea.

Arestarea Părintelui la Mănăstirea Brâncoveanu

Au venit patru inşi şi un procuror să-l aresteze. Şi au întrebat unde este Părintele. I-au spus şi au ajuns unde locuia Părintele. Până să bată ei la uşă, Părintele a ieşit şi i-a întrebat: ,,Pe cine căutaţi?”. La care securiştii au zis: ,,Pe voi trântorilor, hoţilor, şmecherilor!”. Părintele s-a băgat între ei, i-a călcat pe picioare şi privindu-i în ochi, le-a zis: ,,Suntem mai hoţi ca voi, mai şmecheri, mai trântori? Eu ştiu de ce aţi venit!”… Şi atunci nu a mai putut vorbi niciunul dintre cei veniţi să-l aresteze… Avea nişte ochi albaştri, când te privea, te pătrundea… ,,Ştiu de ce aţi venit, dar nu vin cu voi!” le-a spus Părintele… ,,Eu vin mâine, dimineaţă… Dimineaţă sunt la voi la Braşov”. Au dat aceia să riposteze, dar Pr. Arsenie le-a spus: „Nu merg cu voi acum, că dacă mergem vă spargeţi şi maşina, vă spargeţi şi capetele… Spuneţi-le la ai voştri că mâine dimineaţă la şapte sunt la Braşov.”

Contribuţia Părintelui la editarea Filocaliei

Numai cine trăieşte Filocalia înţelege Filocalia. Părintele Arsenie Boca a adus manuscrisele pentru primele patru volume ale Filocaliei care s-au tipărit la Sibiu, după 1948. A adus manuscrisele de la Muntele Athos, copiate literă cu literă de el. Părintele a dus manuscrisele la Părintele Stăniloae şi au făcut un colectiv redacţional pentru editarea Filocaliei, la Sibiu. Au stat o vreme la căminul Facultăţii de Teologie din Sibiu şi după ce lucrau cu sârg la textul Filocaliei încheiau seara cu rugăciune şi cântece duhovniceşti, iar Părintele Stăniloae le tâlcuia textele Sfinţilor Părinţi. În vremea aceea Părintele Arsenie a fost fiu duhovnicesc al Părintelui Stăniloae. Se spovedea la dânsul. Părintele Arsenie a făcut şi desenul pentru coperta Filocaliei.

Cum a învăţat Părintele Arsenie rugăciunea adevărată

Când era la Muntele Athos, Părintele a fost dus de Maica Domnului pe o creastă de munte unde a stat 40 de zile şi 40 de nopţi. Toate aceste 40 de zile, el nu a mâncat, a postit şi s-a rugat. Acolo a fost sfătuit de Sfântul Serafim de Sarov.

Medic de suflete

Părintele a fost un om pregătit, care a învăţat Medicina, el a ştiut să o folosească şi ca preot. El a ştiut să povăţuiască familia. Ştia care e măsura în toate. El le cunoştea pe toate din practică, nu din cărţi. Şi a pus mai întâi înţelepciunea. Nu canonul mare îndreaptă turma. El i-a condus pe toţi cu înţelepciune. El spunea ca şi Sfântul Ioan Gură de Aur: ,,Nu întinde postul! Cine întinde postul îşi provoacă boală”… Dar ne învăţa: ,,Nici nu exagera cu mâncarea, nu înfunda stomacul, căci atunci e ca la maşină… Dacă îi bagi mult combustibil face explozie”…

Cel mai bun duhovnic român

Părintelui Arsenie Boca i-am fost ucenic şi fiu duhovnicesc şi m-a povăţuit toată viaţa. Din 1959, îndeosebi până când a murit am ţinut legătura. El ştia gândurile oameni şi nu trebuia să deschizi gura să-i zici ceva, el ştia cu ce gând ai venit şi ce te frământă. La prima întâlnire cu Părintele eu mă dusesem la el ,,croit” să întreb ce e mai bine pentru mine, dar Părintele mi-a spus ferm: ,,Te duci şi faci armata şi după aceea vorbim!”. Când m-am eliberat din armată aş fi vrut să-l găsesc, dar Părintele era deja dus la Canal. Plaga aceasta, care s-a numit comunism a căzut peste noi şi Părintele a fost dus la munci grele la canal. Dar nu a fost totul… Practic, Părintele Arsenie Boca a fost exilat timp de 40 de ani. După ce a venit de la Canal m-am întâlnit în mai multe rânduri cu Părintele. Nu trebuia să-i zic ce mă frământă. Întotdeauna Părintele îmi spunea şi pentru ce problemă am venit, ce trebuie să fac şi ce are să se întâmple. Toate obiectele care s-au făcut la Făgăraş, cu racla Sf. Ioan Botezătorul, şi celelalte, el le-a gândit şi proiectat, povăţuindu-ne drept. Îmi spunea mereu că ,,Dacă ştiu şi sunt gata să sufăr să continui lucrarea asta (n.ed proiectarea raclei şi povăţuirea credincioşilor se făceau într-ascuns, Părintele Arsenie fiind exilat şi tot timpul urmărit de Securitate), dacă nu, să mai aştept”.

La scaunul Spovedaniei

Cât i-am fost fiu duhovnicesc, când m-am mărturisit la dânsul, Părintele căuta mult să ne aducă la sfinţenie, să luptăm cu păcatul. Aşa ne învăţa că prin păcat ne dezbrăcăm de harul pe care ni L-a dat Dumnezeu la Botez. Foarte mult punea bază pe sfinţenie: ,,Lăsaţi păcatele şi să vă întoarceţi la Dumnezeu, ca să nu vină peste voi boală sau întristare”, ne spunea Părintele. Mai zicea: ,,Unde nu e păcat, toate le învingeţi, unde e păcat toate merg greu. Când faceţi ceva să faceţi cu dragoste, că dacă îl iubeşti pe Dumnezeu, pentru El faci ce faci!”. Când mă spovedeam la dânsul era ceva de nu mai simţeam. Plecam de pe pământul ăsta. Părintele a fost cel mai bun duhovnic al monahismului românesc.

Descuierea lacătelor

Când era închis gardienii găseau în urma lui mereu uşile descuiate. Ei le încuiau şi totdeauna la el era descuiat. Şi când era la Canal, când a plecat la înmormântare la mama sa, celula era încuiată. Dacă au văzut că nu mai este când au făcut apelul, s-au dus şi au găsit uşa descuiată. Şi la el la chilie sau oriunde se afla, uşile erau descuiate….

Grija pentru poporul român

Părintele Arsenie Boca pentru români şi pentru poporul nostru s-a întors de la Sfântul Munte. El a simţit că este mai important să aducă la noi scrierile Sfinţilor Părinţi şi să dea un model pentru monahismul de la noi. El a fost legat de tot ce se întâmplă cu noi în momentul de faţă şi încă mai este. Eu cred că şi cu rugăciunile lui Dumnezeu ne-a păzit până acum de cutremurul cel mare. Ne spunea mereu: ,,Doar să mă strigaţi şi eu vă ajut!”.

Problemele pe care le discutam cu Părintele

Nu era om mai priceput decât el în ce priveşte problemele familiei şi ale Bisericii. În vremea aceea eu transmiteam către preoţi şi lume ce zicea Părintele. El examina de oriunde activitatea în Biserică: slujbe, masluri, frământările care erau. Nu era nimeni mai înţelept sau mai priceput decât Pr. Arsenie. Moş Ilie m-a trimis să caut un sculptor pentru racla Sfântului Ioan, căci a primit mesaj din cer să facă o astfel de raclă. Iar eu m-am dus la Părintele Arsenie. I-am dus măsurile. Iar Părintele a făcut desenele, schiţa după care s-a făcut această raclă. Nu îi era greu să lucreze pentru Sfântul Ioan Botezătorul. Părintele s-a născut la Tăierea capului Sf. Ioan şi avea mare dragoste şi evlavie pentru acest sfânt. Multă lume zicea că Părintele Arsenie este Ioan Botezătorul, după postul şi minunile pe care le făcea. Nu în sensul de reîncarnare! Oamenii spuneau că lucrează cu duhul Sfântului Ioan Botezătorul.

Lumea îl căuta oriunde era

Când putea să vorbească cu oamenii, se umplea pădurea, atât era de căutat. Sunt şi atâtea fotografii document cu puhoiul de lume. Dar Părintele, cu toată dragostea, nu putea primi sute, mii. Când ieşea afară, atunci când veneau la spovedit, Părintele se uita la ei, se uita în ochii lor şi le zicea: ,,Tu vii, tu, şi tu!”. Le ştia inima şi vrednicia tuturor.

Încercarea cu vorbirea de rău

Altădată, Părintele Arsenie m-a supus la o încercare grea în vremea când picta la Schitul Maicilor. Mi-a zis: ,,Te duci acasă şi mă vorbeşti de rău. La mine nu mai ai ce căuta, dacă nu mă vorbeşti de rău!”. Dar a făcut aceasta ca să vadă cum îmi ,,merge mintea” şi să vadă dacă fac ascultare de duhovnic. Lumea i-ar fi zis Părintelui: ,,Auzi ce spune Părintele Pantelimon după atâta ajutor, cu crucea şi cu racla Sfântului Ioan Botezătorul, că aşa şi pe dincolo…”. Dar Părintele Arsenie nu se temea de o vorbă rea spusă pe seama lui. Avea el metode. Următoarea dată când m-am dus la Părinte, acesta lucra sus pe schelă, picta, şi-mi zice: ,,Ţi-am zis să nu mai vii la mine? Nu m-ai vorbit de rău”. Atunci eu am răspuns: ,,Dacă te vorbeam de rău Părinte, azi nu mă mai vedeai aici. Atâta îmi lipsea să vă vorbesc de rău făgărăşenilor că-mi spărgeau capul!”. ,,Era bine atunci, că scăpai de lumea asta”, mi-a zis Părintele şi a început să râdă. A fost singura dată când l-am văzut râzând.

Fragmente din cartea „Parintele Arsenie Boca. Marturia Parintelui Pantelimon”, editata de Cristian Serban la editura sa, Cristimpuri, cartea se poate achiziona online de pe site-ul editurii edituracristimpuri.ro

loading...

De asemenea, ai putea dori...

1 răspuns

  1. LILIANA spune:

    MULTUMIM LUI DUMNEZEU CA SE GANDESTE LA POPORUL LUI DARUINDU-I INGERI PE PAMANT! PARINTELE PANTELIMON ESTE UNUL DINTRE EI! SA-I MULTUMIM PENTRU CA EXISTA SI NE INDRUMA PASII, DESI NU-L RESPECTAM ASA CUM SE CUVINE SI-L MUTAM, LA BATRANETE, DINTR-O MANASTIRE, „LOC SFANT”, IN ALTA MANASTIRE. POATE IN ACEST MOD PELERINII VOM VIZITA CU PLACERE SI MANASTIREA TURNU!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *