Cum putem schimba părerea rea pe care unii oameni o au despre noi? Ce putem să facem?

Trebuie să facem ceea ce a făcut Iacov din Vechiul Testament. Patriarhul Iacov a fugit de la faţa lui Esau care îl urmărea şi căuta să-l omoare. Însă a vrut să se reîntoarcă în casa sa pentru că nu mai putea să stea în pustie. Să se întoarcă la Esau însemna să rişte moartea, să stea în pustie nu mai putea. Deci nu avea nici o ieşire. Dar, ca întotdeauna, există o soluţie atunci când ne rugăm lui Dumnezeu. Şi a stat în rugăciune toată noaptea. Şi către dimineaţă L-a simţit pe Dumnezeu şi I-a zis: „Nu Te voi lăsa până nu mă binecuvântezi“. Atunci a auzit glasul Domnului, care i-a spus: „Iacove, pentru că ai fost puternic cu Dumnezeu (pentru că te-ai luptat cu Dumnezeu), şi cu oamenii vei fi puternic (şi cu oamenii vei ieşi biruitor)“ (Facere 32, 27).

Când a primit acest cuvânt şi binecuvântarea acestui cuvânt al Domnului, s-a dus de-a dreptul să se întâlnească cu Esau. Iar când întâiul născut al lui Isaac a simţit smerenia din duhul lui Iacov şi binecuvântarea lui Dumnezeu care era asupra lui, inima lui s-a schimbat. În loc să-l omoare pe Iacov, a căzut de gâtul lui, l-a îmbrăţişat plângând, gata să-i dea jumătate din avuţiile lui. Din această pildă tragem o importantă învăţătură: dacă avem o relaţie dreaptă şi strânsă cu Dumnezeu, aceasta se va răsfrânge asupra tuturor relaţiilor orizontale pe care le avem cu ceilalţi oameni.

Un lucru bun de făcut când avem greutăţi cu oamenii este să ne rugăm pentru ei şi să-L rugăm pe Dumnezeu să pună în inimile lor cele bune pentru noi. Lucrul acesta îl învăţăm din Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, unde ne rugăm lui Dumnezeu ca El să pună în inimile ocârmuitorilor cele bune pentru Biserica Sa.

Am văzut minunate schimbări la oameni în urma acestei rugăciuni: „Doamne, grăieşte în inima lui cele bune pentru noi“.

Ne macină totuşi ţinerea de minte a răului. Cum putem scăpa de rănile pe care ni le-au lăsat anumite persoane în viaţa noastră. Tot zicem că iertăm, dar, de fapt, minţim.

Trebuie să ne rugăm pentru oamenii care ne-au rănit. Şi chiar mai mult, să-i mulţumim lui Dumnezeu pentru că i-a scos în calea noastră ca să ne arate cât de departe suntem noi de El.

Traducerea din limba engleză aparţine maicii Miriam de la Mănăstirea Albac, judetul Alba

Sursa: Ziarul Lumina

loading...

De asemenea, ai putea dori...

1 răspuns

  1. Metatron spune:

    Pai din cauza unor necazuri avem de invatat multe, dar majoritatea nu invata ca se lasa furati de peisaj, de exemplu cand ai un parinte fumator, e dat sa iei exemplu sa nu faci ca el, vezi pe el cum cheltuie banii pentru tigari, trebuie sa ai impotrivirea cea buna,nu sa iei exemplu cel rau, si mai sunt si cu alchoolul, cu curvia , la fel sunt dati astfel de oamenii in viata noastra ca sa Nu facem ca ei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.