Părintele Nicolae Tănase: De ce este esențial să-ți placă „la nebunie” viitorul soț

Părintele Nicolae Tănase subliniază importanța discernământului în alegerea partenerului, pornind de la un realism duhovnicesc care nu ignoră dimensiunea biologică și afectivă a ființei umane. În viziunea sfinției sale, fundamentul unei familii trainice se zidește pe o atracție sinceră, care devine suport pentru nevoințele ulterioare ale vieții de familie. Această perspectivă ne învață că harul lucrează prin fire, nu împotriva ei, validând astfel unicitatea fiecărei persoane în procesul alegerii. În context duhovnicesc, atracția nu este o simplă patimă, ci un motor al jertfelniciei necesare în asceză conjugală.

Criteriile selecției în viziunea Părintelui Nicolae Tănase

Paza minții în perioada premergătoare căsătoriei presupune o evaluare onestă a sentimentelor, dincolo de presiunile exterioare sau de standardele artificiale de frumusețe promovate de lumea seculară. Părintele Nicolae Tănase punctează faptul că atracția este un dat personal, o taină a afinității care nu necesită validarea colectivului, ci doar consimțământul inimii care caută odihna în celălalt. Tradiția patristică ne arată că Dumnezeu nu forțează voința omului, ci o sfințește prin libertatea alegerii.

„Sfântul Ioan Gură de Aur se pronunţa aşa: „nu vom ajunge să facem paşii număraţi” fară de pasul numărul 1, ca cineva să-ţi placă, să te atragă într-un fel. Biserica Ortodoxă este realistă. Pentru că omul este un unicat în lume, fiecare dintre noi avem un punct de vedere. Mie îmi place o fată, ţie îţi place o altă fată. Alt fel de fată. Mie îmi place soţia mea, ţie îţi place soţia ta. De ce? Şi fiecare aducem argumente.”

Această iconomie a relațiilor umane ne arată că frumusețea este relativă la privirea celui care iubește. Nu este vorba despre un concurs de estetică, ci despre o regăsire în celălalt, un punct de plecare necesar pentru a putea urca ulterior pe treptele virtuții. Fără acest prim impuls, drumul devine o povară asumată dintr-o datorie rece, lipsită de vigoarea dragostei jertfelnice. Trezvia ne obligă să recunoaștem că o căsnicie lipsită de această scânteie inițială riscă să devină o formă fără fond, unde lipsa de bucurie poate sufoca creșterea spirituală a soților.

Citește și: Cea mai puternică rugăciune care ajunge direct la Dumnezeu – Părintele Visarion Iugulescu spune că deschide cerurile și demonii se cutremură

Prioritatea moralității și a compatibilității duhovnicești

După ce pragul vizual a fost trecut, creștinul trebuie să exercite o atenție sporită în analiza caracterului. Părintele Nicolae Tănase explică faptul că, deși aspectul fizic deschide poarta comunicării, valorile morale sunt cele care mențin edificiul familiei în fața ispitelor. Este esențial să căutăm puncte comune în practicarea credinței și în viziunea asupra vieții trăite în Hristos, deoarece un cuplu fără o direcție spirituală comună va întâmpina dificultăți în armonizarea voințelor.

„Deci pornim de aici. Asta nu înseamnă că respectiva fată, pe care doreşti să o contactezi în vederea prieteniei, trebuie să treacă printr-un concurs de Miss. Nu! Să-ţi placă ţie! Părerea celorlalţi nu contează. După aceea nu urmează calităţile intelectuale, ci urmează calităţile morale. Trebuie analizat şi dacă avem nişte puncte comune în vederea practicării unor virtuţi.”

Respectarea ordinii firești și a canoanelor bisericești constituie cadrul de siguranță al oricărei relații. Este vital ca tinerii să înțeleagă că atracția fizică este doar începutul, nu și garanția succesului, fiind necesară o compatibilitate de profunzime la nivelul sufletului. O prietenie construită doar pe instinct se va destrăma rapid, în timp ce una ancorată în valori etice solide va rezista în fața presiunilor exterioare și a transformărilor pe care timpul le aduce inevitabil asupra chipului omenesc.

„Prima regulă ce trebuie împlinită este ca să nu fie rude, iar a ll-a să se placă. De aici concluzia că in alegerea unui prieten în perspectiva căsătoriei şi a dorinţei de a avea copii, (căci despre această prietenie am vorbit noi), primul criteriu este aspectul fizic, adică cel cu care vrei să te împrieteneşti trebuie să-ţi placă.”

Practicarea virtuților devine posibilă doar atunci când există un teren fertil de calități morale preexistente. Autorul avertizează împotriva pasivității sau a așteptării ca sentimentele să apară forțat, pledând pentru o alegere conștientă și asumată în libertate, specifică demnității umane. Această libertate implică și responsabilitatea de a discerne între o atracție superficială și o chemare adâncă spre întregirea vieții prin celălalt.

„Dumnezeu a creat toate fetele frumoase şi toti băieţii frumoşi, dar unor băieţi le plac anumite fete, iar unor fete doar anumiţi băieţi. Dacă nu pornim de la acest criteriu, in primul rând nu vom reuşi să întemeiem o prietenie sau va trebui să aşteptam ca pofta să vină mâncând, cum se zicea în trecut in perspectiva căsătoriilor „aranjate”. Ori azi nu trebuie să fie aşa! Dacă tot suntem in postura să alegem, atunci să alegem. Putem să ne împrietenim uneori – accidental – când nişte calităţi morale (mai rar intelectuale, dar in general morale), nişte afinităţi fac în mod neaşteptat să se nască prietenia.”

Răbdarea defectelor și dragostea ca fundament al rezilienței

O mare provocare în viața de familie este gestionarea neputințelor celuilalt. Părintele Nicolae Tănase ne îndeamnă la o introspecție profundă: putem oare purta crucea defectelor partenerului? Această întrebare pragmătica ne salvează de viitoare regrete și ne ancorează în realitatea căderii umane, oferindu-ne șansa de a exercita discernământul înainte de asumarea legământului veșnic. Acceptarea celuilalt cu tot cu bagajul său de slăbiciuni este proba de foc a dragostei adevărate, care nu caută perfecțiunea, ci comuniunea.

„Cine are calităţi morale poate să ajungă şi la practicarea virtuţilor. Pe de altă parte, ca orice om, prietenul sau prietena ta are şi defecte, întrebarea pentru tine este dacă poţi suporta aceste defecte. Cum ar fi cazul unei fete, se împrieteneşte cu un băiat şi acela fumează, bea şi se poartă nepoliticos. Ea stă şi se întreabă: pot eu să suport acestea în viaţa mea când mă voi căsători cu el? Dacă da, întemeiez o prietenie, dacă nu, mă las păgubaş, pentru că aşa ne-a creat Dumnezeu, frumoşi, dar trebuie să ţinem cont de specificul şi afinităţile fiecăruia. Este de preferat mai întâi să ne placă omul şi cu defectele lui, dar dacă nu ne place, dacă nu ne îndrăgostim încât să se dărâme „stâlpii cerului” peste noi, nu trebuie să ne căsătorim; trebuie să mai aşteptăm, să mai studiem, pentru că in căsnicie se rezistă doar aşa.”

În fața încercărilor inevitabile – boli, lipsuri sau conflicte – doar o iubire care pătrunde toate straturile ființei poate oferi forța necesară subzistenței. Atunci când încercările vieții lovesc, stâlpul de susținere este tocmai acea afecțiune profundă care transfigurează suferința în ocazie de solidaritate. Reziliența familială se hrănește din bucuria prezenței celuilalt, făcând ca poverile să fie mai ușor de purtat în doi sub acoperământul harului divin.

Citește și: Ce să faci dacă ți-e rușine să mărturisești un păcat și simți că nu mai ai puterea să rostești adevărul nici înaintea preotului

„Şi toate aceste hopuri, aceste probleme care apar în căsătorie, copii, copii bolnavi, boli, lipsuri materiale, financiare, conflicte cu vecinii, cu rudele, toate se pot suporta dacă trăieşti lângă o fiinţă de care iţi place „la nebunie” în cam toate aspectele.”

Aceste învățături sunt extrase din experiența pastorală bogată a Părintelui Nicolae Tănase, regăsită în volumul „Soțul ideal, soția ideală”, publicat la Editura Anastasis. Lucrarea constituie un îndreptar pentru tinerii care caută să înțeleagă cum se împletește dorința umană cu voia Domnului în taina unirii dintre un bărbat și o femeie.

Considerați că acest realism duhovnicesc este mai ușor de aplicat în societatea actuală decât modelele rigide din trecut? Vă invităm să lăsați un comentariu cu experiența sau opinia dumneavoastră despre rolul atracției în formarea unei familii. De asemenea, dacă doriți să aprofundăm și alte aspecte ale operei semnate de Părintele Nicolae Tănase, vă rugăm să ne scrieți în secțiunea comentarii de mai jos.