Trupul nu va lua parte la fericire decât după unirea sa cu sufletul

A vieţui cu Dumnezeu şi a-L vedea neîncetat este o stare ce împlineşte toate dorinţele omului în aşa fel încât el nu mai are nimic de dorit. Toate simţă­mintele sale primesc o fericire deplină. Fiindcă starea sufletului în prima perioadă a vieţii de dincolo de mormânt, după învăţătura Bisericii, este continuarea existenţei sufletului fără de trup, fericirea sa în această perioadă constă numai în desăvârşirea simţurilor sale interioare, în bucuria duhovnicească a lucrării lăuntrice, lucrare plină de bucurie, dar nu absolută, pentru că trupul nu va lua parte la fericire decât după unirea sa cu sufletul, la învierea de obşte.

Proorocul David scrie, de asemenea, cu privire la viaţa Raiului: „Sătura-mă-voi când mi se va arăta slava Ta” (Psalmul 16, 15).

Pe lumea aceasta, chiar când toate dorinţele noastre sunt împlinite, cu toate binecuvântările Tale, Doamne, totdeauna lipseşte ceva la fericirea noastră… Însă acolo, dincolo de mormânt, când vom fi cu Tine, când Te vom vedea faţă către Faţă aşa cum eşti Tu, vom fi fericiţi pe deplin.

Părintele Mitrofan

Extras din „Viața repausaților noștri și viața noastră după moarte”, Ed. Credința strămoșească, Petru Vodă – Neamț, 2010, pag. 414-415

ADVERTISMENT
loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.