Drumul spre Veșnicie trece prin spovedanie, milostenie și renunțarea la lăcomie: învățăturile părintelui Pimen Vlad din Muntele Athos
Un îndemn profund și plin de înțelepciune vine din partea părintelui Pimen Vlad, viețuitor al Muntelui Athos, care le reamintește credincioșilor că existența pământească este doar o etapă de pregătire pentru viața veșnică. Cu un ton cald, dar pătrunzător, părintele vorbește despre sensul mântuirii, rolul sfințeniei, puterea spovedaniei și nevoia de a trăi cu inimile deschise către aproapele și către Dumnezeu.
Părintele pornește de la o expresie populară din Moldova – „Am mântuit și asta, am mântuit și sticla asta” – pentru a explica că mântuirea nu e un simplu termen, ci țelul întregii noastre vieți. Scopul, spune el, nu este altul decât sfințenia, fiindcă „suntem chemați să devenim fii ai lui Dumnezeu”. Timpul petrecut aici nu este întâmplător, ci reprezintă ocazia noastră de a deveni ceea ce îngerii căzuți au pierdut. „Dumnezeu ne-a lăsat pe pământ ca să înlocuim îngerii căzuți”, afirmă părintele, subliniind sensul profund al chemării noastre.
Într-o societate în care păcatul este adesea minimalizat, părintele Pimen reamintește importanța spovedaniei. Fără ea, spune el, „ne adunăm un sac de păcate în spate, care ne apasă și ne face să vedem doar pământul, nu cerul”. Spovedania sinceră este comparată cu o curățire interioară, care ușurează sufletul și deschide perspectiva spre lumina cerească. „Să ne asumăm greșelile fără să dăm vina pe ceilalți”, îndeamnă el, pentru că „după o spovedanie sinceră, parcă zbori, nu mai simți greutatea vieții”.
Totodată, părintele atrage atenția asupra faptelor bune și a iubirii față de aproapele. „Să-L vedem pe Dumnezeu în fratele nostru”, spune el, reamintind că fiecare poartă în sine scânteia divină. Bunătatea, milostenia, respectul, toate acestea sunt pași concreți spre pregătirea pentru Veșnicie.
Cu un exemplu simplu, dar puternic, din copilărie, părintele povestește cum cineva a luat 10 lei găsiți pe drum și, în scurt timp, a pierdut un costum de 500 de lei. „Dumnezeu i-a arătat ce înseamnă să te lăcomești la puținul altuia”, afirmă el, accentuând că ceea ce nu este al nostru, nu trebuie atins. Ce dăm, aceea vom primi, poate nu imediat, dar sigur.
Un alt îndemn puternic este participarea constantă la Sfânta Liturghie. „Duminica e ziua Domnului, ziua în care stăm de vorbă cu Dumnezeu. Dacă n-am avut timp o viață, măcar o zi pe săptămână să-I oferim”.
În încheiere, părintele amintește că singurul „bagaj” cu care plecăm din această lume este ceea ce am trimis înainte: faptele bune, rugăciunile, sprijinul oferit celor în nevoie. „Dacă n-ai trimis nimic în veșnicie, Dumnezeu îți va spune: Du-te la cine ai slujit!”
Cu o notă personală, părintele mărturisește: „Să avem grijă, că viața e scurtă și să ne pregătim câte un pic în fiecare zi, cu dragoste, cu bunătate. Dumnezeu nu-i cu parul, dar vrea să vadă că avem voință. În primul rând eu.”
Pentru a citi integral această cuvântare emoționantă a părintelui Pimen Vlad, accesați: chilieathonita.ro.
