A vrut să taie copacii de pe bisericuța Sfintei Teodora și a rămas cu mâna paralizată

Două întâmplări de o profunzime spirituală copleșitoare au fost relatate de Monahul Longhin Gherontianou în volumul Cuvioasa fecioară mucenică Teodora din Peloponez, scoțând în evidență ocrotirea minunată a micii bisericuțe din Grecia, pe acoperișul căreia cresc de secole copaci impunători. Cei care au îndrăznit să se apropie cu necredință și intenția de a tăia acești copaci au avut parte de opriri neașteptate, care, prin gravitatea și simbolismul lor, au rămas întipărite în memoria celor prezenți.

Citește și: Episcopul care zdruncină ATEISMUL: Ce spune despre cei care neagă existența lui Dumnezeu

„A paralizat mâna unui tăietor de lemne”

„Odată, într-o discuție în legătură cu puterea suprafirească, ce de secole ține copacii cei înalți de pe acoperișul bisericuței cuvioasei Teodora, unul dintre cei prezenți, fiind neîncrezător, dar și «îndrăzneț», a răspuns: «Ce minune? Ce povești spuneți? Eu o să mă urc să tai copacii». Peste puțin timp, a plecat spre bisericuță, cu toporul în mână. Din curiozitate, l-au urmat și câțiva dintre cei care discutaseră mai înainte, ca să vadă până unde ajunge egoismul și necredința «viteazului» lor consătean. Îndată ce a urcat pe acoperiș – în chip neobișnuit – toporul i-a scăpat din mână și totodată a simțit cum aceasta i se înmoaie și-i paralizează. Înfricoșat, dar și smerit, a coborât și s-a întors acasă tăcut.”

„Un roi de țânțari a împiedicat tăierea copacilor”

„O minune asemănătoare cu cea de mai sus: Un alt necredincios și trufaș, într-o discuție, a susținut că «copacii de pe acoperișul bisericuței nu sunt nimic deosebit, ci sunt un fenomen natural, iar întâmplările despre Teodora sunt povești pentru neștiutorii de carte și pentru naivi. Iar mândria lui era atât de mare, încât l-a făcut să declare: “Eu mă voi duce să tai copacii, ca să-i pun pe foc; după cum știu, pot aduna de acolo niște lemne bune». Și, într-adevăr, a vrut să-și pună în practică hotărârea, însă a eșuat jalnic. S-a urcat, așadar, pe acoperișul bisericuței, dar înainte de a apuca să facă vreo mișcare, un roi des de țânțari, ca un nor, l-a înconjurat și l-a silit să coboare rușinat.”

Cele două momente, consemnate cu luciditate și seriozitate de monahul Longhin, arată fără echivoc că acoperișul bisericuței cu copaci rămâne un loc tainic și sfințit.

Citește și: Arborii care „plâng” și azi pentru uciderea Sfântului Isidor: Minunea din Hios uluiește lumea

„Astfel Domnul, încă o dată, le-a arătat ateilor, necredincioșilor, îndoielnicilor și egoiștilor că «e greu să dai cu piciorul în țepușă». Piedicile de mai sus, întâmplările vădite arată cu limpezime elementele minunii. Valoarea eșecurilor, a încercărilor prezentate mai sus, de tăiere a copacilor, stă și în faptul că în anii următori nimeni n-a mai îndrăznit să facă vreo asemenea faptă.

Este cu totul vădit că bisericuța, copacii și izvorul cel sfințit se află sub ocrotirea cuvioasei mucenițe și fecioare Teodora.”