Arborii care „plâng” și azi pentru uciderea Sfântului Isidor: Minunea din Hios uluiește lumea
În inima insulei Hios, loc binecuvântat al Egeei, o tainică și adânc emoționantă tradiție a rămas vie peste veacuri: arborii de mastic, răspândiți pe întregul ținut, ar fi „plâns” cu lacrimi de rășină atunci când Sfântul Mucenic Isidor a fost ucis pentru credința sa. Potrivit mărturiilor păstrate de-a lungul timpului, momentul martiriului său nu a zguduit doar inimile oamenilor, ci și firea cea neînsuflețită, care, mișcată de suferința sfântului, a început să-și reverse picăturile aromate asemenea unei plângeri în tăcere.
Sfântul Isidor este cinstit ca ocrotitor al insulei Hios și al agricultorilor care cultivă cu trudă și evlavie arborele de mastic, o comoară vegetală cu renume mondial. Cinstirea sa s-a extins mult dincolo de hotarele Greciei, fiind iubit de creștinii din întreaga lume. Mulți credincioși poartă cu respect și bucurie numele său, sub formele Isidor, Sideris, Isidora sau Sidiroula, semn al devoțiunii față de un martir care nu s-a înclinat în fața păgânătății.
Conform Sinaxarului Ortodox, viața Sfântului Isidor a fost marcată de curajul de a-și mărturisi credința în Hristos în vremuri de prigoană. Originar din Alexandria Egiptului, Isidor a fost marinar în flota de război a Imperiului Roman. În timpul împăratului Decius (201–251 d.Hr.), flota din care făcea parte a ancorat la Hios. Acolo, comandantul păgân al flotei a aflat că Isidor este creștin și, cuprins de mânie, i-a cerut să renunțe la Hristos și să aducă jertfă idolilor. Însă Isidor a refuzat categoric să își lepede credința, motiv pentru care a fost supus la chinuri cumplite și, în cele din urmă, a fost decapitat.
Tradiția locală mărturisește că acest moment s-a petrecut în mijlocul unei livezi de arbori de mastic. Cei care au transmis această istorisire au lăsat consemnat faptul că, în clipa în care sângele sfântului a udat pământul, arborii s-au „întristat” profund și au început să „plângă” cu lacrimi de rășină, precum o jale vegetală adusă mucenicului. De atunci, locuitorii din Hios îl cinstesc ca pe un mare ocrotitor al lor și privesc arborii de mastic și prețioasa lor rășină nu doar ca pe un dar natural, ci ca pe o binecuvântare cu valoare duhovnicească.
Această minune a fost transmisă din generație în generație, păstrată cu grijă în inimile credincioșilor și în scrierile Bisericii. Biserica Ortodoxă a așezat în calendar prăznuirea Sfântului Mucenic Isidor în ziua de 14 mai, zi în care înmiresmata insulă Hios își îndreaptă rugăciunile spre cel care a sfințit prin jertfa sa pământul și arborii insulei.
