Asemenea lucruri n-am văzut niciodată!



parintele-necula-constantin

Marcu 2. 1-12

Duminica a doua a Marelui Post, numită şi a Sfântului Grigorie Palama – ne aduce împreună cu mulţimea de oameni în faţa casei din Capernaum, unde Domnul Hristos grăieşte cuvânt de învăţătură. La El vin patru bărbaţi ce poartă cu sine nu un dar de preţ, ci un om, un slăbănog.

N-au loc să se strecoare prin mulţime şi atunci desfac acoperişul – probabil de trestie – şi-l coboară pe prietenul lor în faţa Domnului. Iisus, văzând credinţa lor, îi spune slăbănogului: „Fiule, iertate îţi sunt păcatele” (Mc. 2. 5). Parte din noi se bucură, iar  altă parte se sminteşte, gândind că puterea de a ierta aparţine numai lui Dumnezeu. Hristos, Cunoscătorul cugetelor, întreabă parcă îndurerat în glas: „De  ce  cugetaţi  acestea  în  inimile  voatre?” Şi  pentru a arăta oamenilor celor cârtitori că „putere are Fiul Omului a ierta păcatele pe pământ, a zis slăbă-nogului: „Scoală-te, ia-ţi patul tău şi mergi la casa ta” (Mc. 2. 10-11). Domnul dă însănătoşire fizică, pentru a arăta ochilor cârtitori ceea ce ei, cu ochii duhovniceşti  bolnavi,  nu  puteau  vedea:  vindecarea cea dinlăuntru, cea făptuită prin iertarea păcatelor, cea mai de preţ decât cea fizică.

Lecţia dintâi a Evangheliei? Aceea care ne arată că adevărata prietenie este cea care duce la Hristos, spulberând orice obstacol.

A doua Lecţie a Evangheliei? Aceea legată de puterea lui Hristos de a face minuni şi de neputin-ţa noastră în a vedea pe cele spirituale.

A treia Lecţie a Evangheliei? Boala orbilor, care în stupizenia lor cred că ceea ce nu văd nu există, boală azi aflată tare la modă.

Dar cea mai de preţ Lecţie a Evangheliei de azi este legată de adâncul de smerenie al Domnului, Care nu-şi ia darul de la un om pentru necredinţa unei mulţimi. (Şi-l menţine pentru credinţa a patru oameni din mulţime, semn că nu cantitatea e cea pe care o are în vedere harul lui Dumnezeu!).
Minunea aceasta arată că între admiraţie şi invidie nu e decât un pas. Înapoi.

Noi credem că Duminica aceasta este numită „a Sfântului Grigorie Palama”, teologul vederii lui Dumnezeu, pentru aceea că astăzi slăbănogul vede
pe  Hristos  slobozindu-l  din  boală  pentru  credin-ţa prietenilor săi, prieteni prin credinţă cu Hristos. Şi pentru că această vedere îl izbăveşte, făcând din slăbănog apostol (Mc. 2. 12).

Să luăm seama cum ne alegem prietenii. Să nu transforme  slăbănogeala  noastră în  moarte,  ci  să facă din ea motiv de spărtură în conştiinţă şi aducerea noastră şi a lor înaintea lui Hristos. Cel Care Se lasă văzut.

Duminici în Dar: Predici si gânduri, pr. conf. univ. dr. Constantin Necula



loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *