Când vedeţi pe cineva care-i primejduit de sărăcie, nu-l judecaţi, nu-i cereţi socoteală, ci puneţi mâna şi-i sfârşiţi necazul

Cel ce vrea să dea dovadă de omenie nu trebuie să ceară socoteală altora de cum îşi duc viaţa, ci trebuie numai să îndestuleze nevoia, să vindece lipsa. Nevoia, lipsa, iată ce trebuie să vă grăiască vederea unui sărac, nu-i cereţi mai mult.

Omul milostiv este un adăpost pentru toţi cei în lipsă, dar acest adăpost primeşte pe toţi cei care s-au rătăcit şi-l apără de alte primejdii. Buni sau răi, oricine ar fi acei ce se află în primejdie, el îi primeşte în adăpostul său.

Aşadar voi, când vedeţi pe cineva care-i primejduit de sărăcie, nu-l judecaţi, nu-i cereţi socoteală, ci puneţi mâna şi-i sfârşiţi necazul. De ce să vă faceţi încurcături? Dumnezeu v-a scutit de orice cercetare amănunţită. Alt lucru-i a judeca, alta-i lucrarea milei.

Sfântul Ioan Gură de Aur

Extras din ”Cuvinte alese”, Ed. Reîntregirea, Alba Iulia, 2002, pag. 54