Cea dintâi virtute pe care Hristos a propovăduit-o în minunata Sa predică de pe munte

Mândria a fost cea care a pierdut neamul omenesc. Mândria! Care dintre noi nu a întâlnit-o? Care dintre noi nu s-a înțepat în spinii ei? Cine nu a îndurat batjocura și biciuirile ei? Cu toții o cunoaștem din viața noastră, căci o întâlnim adeseori. O aflăm pretutindenea unde trăiesc oameni. Aleargă pe străzi, se arată trufașă și îngâmfată prin piețe, pășește plină de sine prin locurile publice.

Dar Domnul Iisus Hristos, Care a venit pe Pământ să piardă lucrurile diavolului, (I Ioan 3, 8) ne-a arătat leacul împotriva mândriei: smerenia. Aceasta este cea dintâi virtute pe care El a propovăduit-o în minunata Sa predică de pe munte. Fericirile încep cu dumnezeieștile cuvinte: „Fericiți cei săraci cu duhul, că acelora este Împărăția Cerurilor” (Matei 5, 3). După mărturia obștească a Sfinților Părinți, cei săraci cu duhul sunt cei smeriți.

Arhimandrit Serafim Alexiev

Extras din „Viaţa duhovnicească a creştinului ortodox”, trad. din limba bulgară de Valentin-Petre Lică, Ed. Predania, Bucureşti, 2010, pag. 166

ADVERTISMENT
loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *