“Copiii lăsați să facă tot ce vor” – NOUA GENERAȚIE… DE MONȘTRI ?



Copiii lasati sa faca tot ce vor

VA RUGAM SA DISTRIBUITI ACEST ARTICOL PE TOATE RETELELE DE SOCIALIZARE! LUCRU ACESTA SE POATE INTAMPLA SI COPIILOR NOSTRI DACA NU LUAM MASURI DIN TIMP.

„Parintii permisivi din Suedia au dat nastere unei generatii de monstri?”, se intreaba Judith Woods intr-un articol cu acelasi titlu publicat in The Telegraph, care pune in discutie efectele modelului scandinav de a-ti creste copilul. Stilul permisiv de a fi parinte creeaza o generatie de tineri adulti fara empatie sociala, care, dupa o copilarie de rasfat, sfarsesc prin a fi dezamagiti in viata, sustine psihiatrul suedez David Eberhard, tatal a 6 copii. Potrivit acestuia, „a-i spune ‘nu’ unui copil nu este acelasi lucru cu a bate un copil”.

Judith Woods isi incepe articolul din The Telegraph povestind reactia fiicei sale de 5 ani atunci cand este contrazisa sau nu i se face pe plac. O simpla rugaminte de a inchide televizorul si de a se imbraca starneste o adevarata furtuna: „Pot sa vad cum pe spranceana amenintatoare se aduna norii negri de furtuna, cum i se ingusteaza ochii, buzele-i stranse intr-o nemultumire shakespereana, pe masura ce cauta cea mai dureroasa, intepatoare ingratitudine care-i poate trece prin cap: ‘Nu mai esti prietena mea!'”

In conditiile in care tot mai multi copii devin de nestapanit atunci cand sunt lasati sa faca tot ceea ce vor, moda veche de crestere a copiilor ar putea reveni in actualitate chiar si in Scandinavia, scrie Judith Woods, care precizeaza ca exact tarile care altadata se mandreau cu stilul inovator de crestere a copilului acum se gandesc daca este intelept sa-ti lasi copilul sa faca ce vrea, ori de cate ori vrea.

Stilul permisiv de a fi parinte creeaza o generatie de tineri adulti fara empatie sociala, care, dupa o copilarie de rasfat, sfarsesc prin a fi dezamagiti in viata, sustine psihiatrul suedez David Eberhard, tatal a 6 copii. Potrivit acestuia, „a-i spune ‘nu’ unui copil nu este acelasi lucru cu a bate un copil. Parintii ar trebui sa se comporte ca parinti, si nu ca cei mai buni prieteni. Ar trebui sa isi pregateasca copiii pentru viata adulta invatandu-i cum sa se comporte, nu tratandu-i ca pe printi si printese. In Suedia, ei cred ca orice forma de interventie impotriva copilului este o forma de molestare”.

„Asa-zisii experti cred ca parintii trebuie sa negocieze mai degraba decat sa pedepseasca. Au inteles gresit conceptul de a fi parinte. Copiii nu sunt atat de fragili precum cred ei”, sustine David Eberhard, autor al cartii „How Children Took Power”, citat de Telegraph.

Psihiatrul sustine ca acest stil de a-ti lasa copilul sa fie seful a esuat; ca dovezi, el arata catre prabusirea disciplinei in scoli si a calitatii actului educational, dar si spre cresterea ingrijoratoare a tentativelor de sinucidere in randul adolescentilor.

Suedia a fost prima tara care a interzis pedepsele fizice, in 1979, pentru ca apoi opinia sa fie ca cei mici trebuie sa fie tratati ca adulti. Valorile egalitare ale social-democratiei s-au soldat insa cu un dezastru in familie, noteaza publicatia.

Frank Furedi, sociolog, profesor emerit la University of Kent si autor al „Paranoid Parenting”, este citat in articol spunand ca „cea mai tulburatoare caracteristica a societatii suedeze este abdicarea voluntara din autoritatea de adult”. „A inceput cu stigmatizarea pedepsirii copiilor si a transformat-o intr-o frica de a-i disciplina, ceea ce este lucrul pe care parintii ar trebui sa il faca”, iar ingrijorarea nu este ce li se intampla cand sunt copii, „ci ce se intampla cu ei pe masura ce cresc”, avertizeaza Frank Furedi.

In tarile scandinave, copiii nu incep educatia formala mai devreme de 6 sau 7 ani, lucru pe care specialistii in educatie l-au calificat adesea preferabil sistemului britanic, in care toti copiii trebuie inscrisi in sistemul de educatie pana la 5 ani, noteaza Judith Woods.

Aceasta face referire si la o scrisoare trimisa in septembrie 2013 la The Daily Telegraph de un grup de specialisti britanici in educatie – printre care si Lord Layard, director al Well-Being Programme la London School of Economics, si David Whitebread, senior lecturer in psihologia educatiei la Cambridge University – care au sustinut ca modelul scandinav ar trebui copiat.

Psihiatrul suedez David Eberhard avertizeaza insa ca problemele sociale sunt in crestere in scolile din Suedia, unde elevii refuza in mod obisnuit sa urmeze instructiunile profesorilor, iar problemele continua in ceea ce el numeste o viata adulta neimplinita. Potrivit acestuia, „asteptarile lor [asteptarile copiilor – n.red.] sunt prea mari si viata e prea dura pentru ei. O vedem in tulburarile de anxietate si de automutilare, care au crescut in mod dramatic”.

„Tinerii din Suedia tind sa fie foarte dezamagiti in viata, mai ales in jurul varstei de 20 de ani”, sustine Eberhard, care precizeaza ca desi se inregistreaza o scadere a sinuciderilor, „exista o crestere uriasa a tentativelor de sinucidere, mai ales in randul fetelor cu varste cuprinse intre 15 si 25 de ani”.

Sursa: hotnews.ro 



loading...

De asemenea, ai putea dori...

42 răspunsuri

  1. “Parintii permisivi din Suedia au dat nastere unei generatii de monstri?”
    „Bravos națiune! Halal să-ți fie!” (I. L. Caragiale)

  2. Catană Maria spune:

    Aş avea multe de spus…Felul cum sunt bătuţi copiii în România…Cum sunt ţinuţi în apartamente, „cutii de chibrituri” neavând unde să se mişte, de multe ori cu părinţi fără caracter, plini de vicii care le refuză mereu chiar şi lucrurile necesare împingându-i în depresie şi la dorinţa de sinucidere, lipsa prezenţei lui Dumnezeu în familie, o lipsă de educaţie a părinţilor cu privire la ce înseamnă să fii părinte şi câte altele…

    • MIRELA spune:

      Catan Maria , ar fi trebuit sa traiesti copilaria si adolescenta pe vremea lui ceasca , cind toti de la mic la mare eram preocupati cu statul pe la cozi pt a avea ceva de mancare pe masa.Acum generatia asta de copii nu mai pot de bine de asta sint nesimtiti si tupeisti

      • johny spune:

        d-na mirela apreciez mult stilul de a le spune viata in anumiti ani unde multi am trait si nu am chitait nimic nici parintilor nici la locul de munca dar in special la scoala noi nu am luat profesorii de piept cum fac uniivagabonti din ziua de azi

    • gabriel vasile spune:

      bv mai ,maria,te descurci,ai multe exemple de adaugat,doar in romania se regasesc asemenea cazuri,sigur ca da,asa este,sa-i lasam pe copii sa ne arunce de la etaj ,daca se poate,nu¿cam asta rezulta,saracii de ei,de atata bine fac ei ceea ce zi de zi vedem si auzim ,de tinut prea din scurt…hmmmmm in ce perioada ai copilarit tu,draga maria¿…lume multa,maria,lume multa…oameni putini totusi.

      • Stefano spune:

        Raspund si eu sa ma aflu in treaba =)
        In timpurile de azi nu mai vad parinti si copii impreuna .. nu mai vad copii jucand afara .. vad doar drogtati nesimtiti copii fara cei 7ani de acasa deci este vina Parintilor in tot sau aproape tot ca unii poate chiar nu au posibilitati

  3. Georgiana spune:

    Fara suparare, dar articolul e aiurea rau. Alta e buba la generatia asta de copii, nu faptul ca parintii au fost prea „prietenosi”. De exemplu, faptul ca parintii nu stau cu copiii lor, ca isi suplinesc lipsa prin jucarii, ca nu dorm impreuna, ca nu iau masa impreuna, ca nu se joaca impreuna. Ca nu isi cunosc copiii si habar n-au cum sa-i creasca de la EGAL la EGAL.

    Vad ca voi interpretati indrumarea copiilor ca „pedepsire”, „autoritate”, „disciplina stricta”. Sa-mi fie cu iertare, dar asta n-o sa duca in veci la copii fericiti, increzatori, empatici si cu bun simt, ci doar la copii inhibati, timizi, obedienti care fac tot ce spune mama si tata. Parintele trebuie sa fie cel mai bun prieten al copilului, nu sa fie judecatorul faptelor sale.

    • Victor Grigor spune:

      ” Nu exista alternativa viabila pentru familia traditionala , chiar daca dorim sau avem nevoie de asa ceva”, Allan Bloom. Acelasi lucru este valabil si pentru scoala traditionala.Omul postmodern nu mai citeste nici Biblia, nici pe Platon. Elucubratiile pseudopedagogiei actuale sunt noua lui Evanghelie.Trebuie sa ai mari lacune culturale pentru a sustine ca intre parinti si copii e nevoie de o relatie de „prietenie” bazata pe „egalitate”.

    • Mariana spune:

      Din pacate , si societatea , dar mai ales parintii cu bani multi , contribuie la acest fenomen ,iar cei mai saraci , incearca din rasputeri sa tina pasul cu ei. Acesti copii , carora li se ofera totul , si nu li se cere nimic , nu li se explica ca nu intotdeauna se pot face sau cumpara unele lucruri. Copilul , nu trebuie sa stie niciodata cati bani si cate relatii au parintii ,pentru ca , avand pretentii asa mari , de mici , cand vor ajunge mari , pretentiile vor creste , incat parintii nu le vor putea sustine , si atunci vor avea surpriza , ca copii lor sa le intoarca spatele , sau sa cada in depresie.Avand totul , niciodata nu vor sti sa se bucure , vor fii vesnic nemultumiti , nefericiti, depresivi.Iar , daca parintii, mai merg si la scoala si se cearta cu invatatoare ,si ii si spun copilului , ca a facut-o praf pe d-na , atunci sa nu se mire ca se duc la scoala degeaba.Nu intotdeauna , perioadele bune financiar, sunt de lunga durata , iar de la rau la bine , ne adaptam foarte usor, dar nu si de la bine la rau.Copilul , trebuie pregatit si pentru perioade mai grele .Viata e cu urcusuri si coborasuri si fiind nepregatiti , le v-a fi foarte greu , iar pentru asta ii vor condamna pe parinti.Pe de alta parte,copii din ziua de azi , sunt foarte munciti psihic , iar fizic aproape deloc, ceea ce duce la nervozitate , nemultumire ,rautate .Atentie parinti ,toate se vor intoarce impotriva voastra , care acum credeti ca cu bani rezolvati toate problemele. Nu banii , ci timpul acordat copilului conte
      aza.

    • gabriel vasile spune:

      salutare,georgiana,parintii mei au avut 5 copii,mama noastra lucra la 3 schimburi,iar tatal nostru saracul daca mai apuca sa ne vada seara tarziu cand ajungea acasa ,ostenit de atata munca si ce sa vezi noi eram cei care mentineam,dupa cunostintele si puterile noastre,casa curata.ce atata prietenie intre copii si `parinti¿e cam aceeasi treaba mincinoasa intre un angajat si un angajator,acolo unde nu exista tovarasie,decat interes reciproc,ceva mai deosebit deci in relatia familiala.si sa mai stii ca sunt multi care au trait o copilarie fericita,frumoasa si plina de nazbatii si sunt bine merci acum oameni cu o educatie aleasa,in ciuda unor corectii date la timp de catre parinti.multi ipocriti pe pagina,care nu recunosc ,ca parinti fiind,isi mai articuleaza cateodata pruncul,ca nimeni nu e perfect,nu¿

    • gina spune:

      de acord 100%

    • Daniela spune:

      Sunt perfect de acord cu dumneavoastra!

    • andra spune:

      Corect,asa este!

  4. truth love spune:

    Parintii care-si lasa copii sa faca ce vor, dau dovada de prostie intinsa la maximum, si arata ca ei insisi nu au fost educati deloc bine la vremea lor, si nici ei insisi nu s-au autoeducat. Orice om care are bun simt si ceva calitati stie ca lucrurile se fac in viata cu echilibru, cumpatat, si ca ati lasa copii sa faca ce vor, e o extrema prosteasca, CARE SE VA INTOARCE IN CAPUL PARINTILOR CU EFECT DE BUMERANG -- fiindca ei vor trebuie sa suporte lipsa de educatie care le-au dat-o copiilor si copii ajunsi maturi chiar ei vor dojeni parintii in mod efectiv sau in sinea lor, fiindca nu i-au educat deloc sau cum trebuie -- si sunt multe de facut in educatia copiilor, care trebuie sa nu li se faca pe plac orbeste ci trebuie invatati ca pe cit muncesti si te straduiesti mai mult, pe atit ai de beneficiat mai mult in viata, nu sa fie egoisti, nerespectuosi. trindavi sau lipsiti de iubire fatza de parinti -- lucruri care sunt inevitabile in cazul lipsei de educatie la copii. Oare si-au pierdut de tot oamenii mintile, de nu-si dau singuri seama de aceste lucruri? Cindva erau lucruri firesti. Faceti ce e corect si cu bun simt mereu.

    • adriana spune:

      Bine zis truth love ai foarte mare dreptate

    • Anonim spune:

      Foarte bine spus !!

    • laurent garnier spune:

      intr-adevar traim niste vremuri care ne vor pune capat daca nu ne intoarcem spre vechile moravuri de la bunica de la tara linistea si credinciosia acestea ne lipsesc cu desavarsire in secolul prostiei si inutilitatii umane a consumerismului si pornografiei,a perversitatilor de tot felul,a omului sufocat in orase si terifiat cu razboiul ucrainean ,cancer,sau alte sperietori

  5. Geanina Savu spune:

    Adevarul e ca fiecare parinte stie cum sa isi creasca copii….si va rog pe ce care au copii…cum poti negocia cu un copil de 3 ani?

    • sorin spune:

      Trebuie sa-ti bati gura cu el sau macar urecheat…asa am crescut eu si nu am crescut rau deloc…mama a lucrat la o cresa timp de cativa ani..veneau parintii sa-si ia odraslele le terminarea programului si acestie tranteau,tipau,aruncau orice in orice directie,bateau de toate dulapurile din cresa si multe altele,fara ca parintii sa ia nici cea mai mica masura sau sa-i certe cat de cat…chiar daca aveai 2-3 anisori,aceasta este varsta cand trebuie sa stie de bun simt si chiar frica…dar parintii nu reactionau in nici un fel si spuneau ca nu le spune nimic pt ca copiii lor au personalitate…ce personalitate poate avea un tanc de 2-3 ani???..parinti retardati…si ajung la 15-20 ani acesti copilasi cu personalitate si o iau razna cu drogurile si viata dezordonata ,de-si rod parintii unghiile ca n-au pus parul pe ei la timp…
      Asta e parerea mea..

      • o femeie spune:

        culmea abuzului e sa lovesti intr-un om si sa il convingi ca o merita. Cu frica nu faci nimic, vezi efectul dictaturilor…

        Cei ce o iau razna o iau tocmai datorita carentelor, probabil si parintii au carente. Fumatul se invata in familie, alcoolismul se invata in familie, dependentele dar si abuzurile se invata din frageda copilarie.

        • Misu spune:

          Te contrazic,fumatul si alcoolul nu se invata in familie. Toata familia mea fumeaza,absolut toti…insa eu nu am pus gura pe asa ceva,pentru ca asa mi-a fost firea. Am fost invatata sa nu fac lucruri care nu ma caracterizeaza doar pentru ca sunt la moda. La chipul meu si felul de a fi,o tigara in gura ar fi stricat o imagine de milioane. Deci…stiu parinti care au dat tot ce au avut mai bun copiilor,i-au invatat tot ce au stiut mai bun in viata. Cand au ajuns pe propriile puteri,au luat-o pe alte cai,invatati fiind tocmai invers de parinti. Nu mai gasiti vina parintilor in absolut tot. Normal ca sunt parinti care cred ca un copil trebuie sa faca tooot ce vrea iar atunci cand vine timpul sa le interzica ceva,gen fumat,sau dus in club de la varsta frageda…incepe razboiul. Am un baietel de 2 ani,nu ma asculta in toate,este extrem de curios si in limite de siguranta il las sa exploreze lumea. Stie ce inseamna NU,si va sti in continuare. Bataie nu exista,nu am aplicat asa ceva si nu voi aplica,merg pe premiza explicatiilor multe cu calm! Am reusit sa il fac sa inteleaga foarte multe,stau linistita ca la 2 anisori stie foarte multe lucruri care ar putea sa ii faca rau,dar desigur intotdeauna sunt acolo sa ii amintesc acest lucru,si le tot repet. Murdaria se spala,nu trebuie spus NU in exces doar pentru ca i-ai dat in parc la joaca o hainuta noua si o murdareste(cazuri multe de prin parcuri) . NU acesta are un rol,trebuie inteles exact,nu poate fi spus azi,iar maine sa se transforme in DA si din nou poimaine in NU. Pentru ca totul se strica. 🙂 Asa ca parinti dragi,cu rabdare multa,explicatii,si cate o palmuta la pampers(care mai are ) …doar pentru a sti el ca NU acela spus hotarat este ceva serios.

      • gabriel vasile spune:

        bravo,bine punctat,realistic.copilul intai cam tre sa stie putin de frica,mai tarziu putin de respect,ca atunci cand sunt ei deja adolescenti sa stie cum sa se educe singuri,sa reuseasca sa separe raul de bine intr.un timp optim lor si nu doar lor,ci si societatii in care traiesc.bravo si felicitari

  6. Geanina Savu spune:

    Nu poti ca sunt copii si nu inteleg cat credem noi…

    • Dianna spune:

      Dimpotriva , copii inteleg mult mai mult decat ne imaginam noi, sunt constienti de tot ce se intampla in jurul lor doar comunicarea la o varsta frageda este limitata si daca ai tehnici prin care sa-ti indrumi copilul sa realizeze ca nu-i comanzi ci comunici cu el si te intereseaza de el si daca iti simte iubirea cu siguranta raspunsul lui la cerintele tale ca parinte va fi pe masura. Daca insa ignori sau tergiversezi comunicarea cu copilul va avea rezultate dezastruoase mai tarziu dar nu irecuperabile.

      • Victor Grigor spune:

        Asa este, copii inteleg mult mai mult decat ne imaginam noi. Acesta este un motiv in plus pentru o educatie bazata pe principiul REALTATII, nu al PLACERII.

    • Misu spune:

      Si eu te contrazic Geanina. Stiu foarte multe,daca te uiti la ei iti dai seama dupa privirea lor ca inteleg totul si transforma in joaca totul. Stie ca nu are voie la fierul de calcat dar totusi incet se apropie de el sa ii dea una sa il darame. 😀 Deci ei stiu totul…dar nu inteleg seriozitatea lor si importanta.

  7. Michaela spune:

    Eu traiesc in Suedia de multi ani si marturisesc ca nu este adevarat. Sunt exceptii asa cun subt in toata lumea.

    Ce fel de crestini suntet voi sa judecati pe altii si sa numiti niste copilasi nevinovati MONSTRII?

    • Victor Grigor spune:

      „Capriciile infantile nu sunt nevinovate, ele sunt forme ale Raului”, Sfantul Augustin. Si Nero si Anders Breivik au fost niste copii adorabili si „nevinovati”.Ei nu sunt produsul unei ideologii criminale, ci a unei educatii egocentrice.

    • VIS spune:

      Un crestin care ramane gura casca cand niste copii de 4 si unul de 7 veniti in vizita la el sar de pe un fotoliu pe altul …de pe canapea pe masa …care mergand la scoala cu propiul copil vede pe altul de doar 8 ani lovind la fund invatatoarea. Un crestin care aude un copil de 9-10 ani vorbind foarte urat si arogant unui adult cand acesta ii cere sa nu se urce pe pervaz ca poate cadea si exemplele pot continua , stimata doamna.

  8. Lorelai spune:

    Parintii mei au avut bani si cu toate astea in vacante ma trezeam la 6 si smulgeam iarba din plantatii.Asa imi faceam bani de buzunar.Ma plateau cu ora si singura concesie era ca primeam la fel de multi bani pe ora ca o angajata desi clar la 11,12 ani nu munceam la fel.Imi asigurau strictul necesar insa daca vroiam in plus lucram:-) .La 14 ani deja stateam si la vanzare si am avut taraba si in plina iarna.Acum la 33 de ani sunt medic si am in subordine si colegi care au termiat odata cu mine.Parintii mei mi-au fost prieteni doar cand mi-au facut educatie sexuala pe la 17 ani.In rest ma intorceam de la discoteca la ora fixa si eram pedepsita daca intarziam,adica nu mai aveam voie pe acolo vreo 2 ,3 saptamani.Nuam fost batuta niciodata insa am stiut unde imi este locul iar acum cand parintii mei nu mai au bani singurul meu gand e sa-i ajut.

    • johny spune:

      foarte corect chiar daca atunci fiind copii gandeam ca parintii ne cam persecuta mai tarziu ne-am bucurat de ce au facut

  9. o femeie spune:

    din pacate in articol lipseste un cuvant: DRAGOSTE.
    O familie inseamna dragoste, relatia parinte copil se ghideaza cu dragoste. Ne purtam cu copilul si copilul se comporta cu noi la fel cum ne purtam fata de sot: cu dragoste, respect, impartit si bune si rele. Copilaria nu se masoara in permisivitate, in jucarii, tv, calculator, copilul nu e rau ci se manifesta asa cum vede.
    Suntem o familie medie (cu venitul mediu pe economie), nu avem multe lucruri ce altora li se pare firesc (masina, tv, cablu, telefoane cu camera photo) dar ne jucam seara jocuri gen piticot/trombon, ne harjonim, citim carti de la biblioteca, punem masa si gatim impreuna, etc. Asa am crescut la bunici, cu simplitate si caldura sufleteasca, cu o rugaciune in fiecare zi de multumire lui Dumnezeu pt ca ne avem pe toti impreuna.
    Foarte frumoase sunt vorbele: http://crestereacopiilorcudragoste.blogspot.be

  10. o femeie spune:

    Si sa mai comentez la adresa ziaristului ce a publicat asta: e o informatie prost preluata. Suedia nu e asa, iar ziaristul nci macar nu a verificat calitatea informatiei, a tradus si completat niste prostii. Parera a aparut din comentariile invidioase ale unor ziaristi slabi din Anglia la adresa Suediei unde exista una din cele mai mari reusite la Bacalaureat din europa (dupa Dinlanda), la facultatea de medicina se intra cu 10, cea mai buna cercetare universitara din europa, educatia suedeza e evaluata ca fiind no.15 din lume (o cadere de pe locul 5, cadere datorita ridicarii sistemelor din Singapore/japonia/Coreea). Cea engleza e mult mai jos, iar romana si mai jos.

    Suedia are din cele mai mari concedii de maternitate din lume: 3 ani, cu salariu platit aproape integral, si o parte si-l poate lua tatal, sau se poate lua fragmentat pe parcursul mai multor ani. Asta ne arata cat de importanta e familia la ei…. si da, din 1970, o urecheala la copil acolo este abuz. De fapt legea e si in Romania, dar nu se aplica ca si in Suedia.

  11. Anonim spune:

    Michaela,eu cred ca tu ai trait doar in padure.
    Si eu locuiesc de foarte multi ani in Suedia,iar articolul este perfect adevarat.
    In viata mea nu am vazut copii mai smiorcaiti ca aici.
    Ma si intrebam de multe ori daca nu este cumva o „epidemie” de smiorcaiala.
    Ce am vazut aici,nu am vazut nicaieri.
    Era o mama cu copilul in parcare,o fetita nu mai mare de 5 ani,iar mama o ruga frumos sa urce in masina.Fata s-a impotrivit si a inceput sa o faca pe maica sa in fel si chip,printre care si…prostituata O_________O
    Mi-au iesit ochii din cap ca la melc,mai ales cand am vazut reactia mamei:CALMA
    Si sa mai adaug,ca aici copiii au dreptul sa isi reclame la politie parintii in caz ca nu li se face pe plac.
    Si ar mai fi multe de spus.
    Mare pacat !!
    Copiii sint un dar de la Dumnezeu,dar trebuie crescuti in asa fel incat sa aiba un spirit sanatos.
    Fara abuzuri de nici un fel,dar sa cunoasca si cuvantul „Nu” atunci cand trebuie.
    Numai bine 🙂

    • gabriel vasile spune:

      nu e cazul sa promovam violenta domestica,nu stiu nici macar daca,constitutional,abuzul face referire la orice tip de atingere al copilului,dar urecheat,sutuit putin si cateva palme la fund nu cred ca a stricat nimanui,nu¿bv si tie,buna replica,buna mentalitate.paana la urma copilul trebuie sa fie copil nu stapanul parintilor.

  12. Anonim spune:

    Voi cele care traiti si voi in Suedia,nu confundati sistemul cu educatia primita in familie.
    Altceva este ceea ce sistemul ofera si altceva educatia in familie.
    Prea exagerati si incercati sa aratati ca aici sint numai blonzi si flori,cand realitatea este cu totul alta !!

  13. brandusa spune:

    Pe copil il iubesti din toata inima, ai grija sa nu-i lipseasca niciodata nimic dar nu negociezi niciodat a nimic cu el, ca nu esti la piata… doar te impui, iti impui vointa si facand acest lucru de mic, el se va obisnui si iti va respecta autoritatea, mai tarziu, iti va multumi …

  14. Name spune:

    problema nu pleaca de la noi ci de la puterile care ne guverneaza , MASS-media , si alte porcarii care ne ard creierul si ne fac sa devenim ca niște roboți fata valori , care se gandesc doar la bani si cum sa faca sa ajungă la sfârșitul luni … Numai se da atenția meritata iar copii sunt toata ziua in fata calculatoarelor si televizoarelor , inmagazinand cat mai multe porcarii de la desenele animate si serialele dezgustătoare care le arată cam doar ce e rau ( subliminal ) ! Trebuie sa ne trezim cu toti si sa facem treburile cum trebuie , pentru ca , dupa cum vad eu , trăim inca in mediul Evo ! Știm doar sa ne plângem dar nu facem nimik pentru a rezolva problema ! Inca ceva , puterea suntem noi !

  15. Foarte corect punctat! Privitor la mass-media am decis de ani buni (cam 5) sa nu ma mai uit la televizor si imi e mult mai bine. Noi trebuie sa avem grija de noi, ca pe altii undeva ii doare.

  16. misha spune:

    Parerea mea e ca nu exista reteta general valabila in a educa copiii. Fiecare familie are ritm, profil genetic si, eventual, o istorie in acest sens. Eu cred foarte tare in puterea exemplului si in responsabilizarea copiilor, inca de mici. Doar depunand efort(mai mare sau mai mic, in functie de varsta) si asumandu-si ceea ce fac vor sti ce li se cuvine si ce nu. Afectivitatea are, bineinteles, un rol important. Unde exista echilibru, armonie si bun simt exista si rezultate. La nivel de societate, din pacate, am absorbit din asa-zisa civilizatie vestica, multe timpenii. Ni s-au parut cool dar nu ne sunt specifice. Ne-au creat doar probleme.

  17. aisha spune:

    Eu sunt de parere sa se educe copilul in spiritul credintei. Acea porunca „cinsteste pe tatal tau si pe mama ta ca tie sa-ti fie bine si sa traiesti ani multi pe pamant” n-a fost data degeaba. Copilului esti dator sa ii oferi, dar trebuie sa stii sa si ceri de la el, altfel viata il va dobora. Copilul nu are voie sa isi insulte parintele, sa il imbranceasca, sa i se urce in cap.
    Pentru asta…nu spun ca trebuie batut umplut de vanatai, in niciun caz asa ceva…dar trebuie sa stie sa isi cunoasca limitele. Daca face o nazbatie trebuie sa-i spun NU, sa-l dojenesc, sa-l trag un pic de ureche daca se obrazniceste prea tare. O cunostinta, persoana in varsta, care era copil pe timpul celui de-al doilea razboi mondial isi amintea: „Eram sase frati la mama, dar nu exista sa spuna mama ceva si noi sa iesim din cuvantul ei”…si din cate povestea era femeie singura. Acuma cati copii mai sunt asa? Aaa…sa nu uit ce sa intamplat cu acel om…a devenit director de departament la institutul unde lucra, bun meserias, bun conducator, devotat oamenilor sai, drept, corect cinstit si frati si surorile sale au ajuns sa fie cineva in viata. Acuma cu generatia asta lasata de capul ei cati oameni o sa mai vedem asa? Poate doar exceptiile. Acesta este un pret pe care nu numai parintii il vor plati, pentru ca acum negociaza cu copiii lor de 2 ani, ci noi toata societatea vom plati acest pret, pentru ca nu stim generatiile care vin din urma cum o sa ne plateasca noua pensiile. Poate ca multi vor avea bani de la stat sa-i toace pe droguri.
    …si acel articol din legea protectiei copilului, care permite copilului sa-si reclame parintele. Pai cum un om sanatos la minte ar putea accepta asa ceva? Odrasla sa-si reclame mama care i-a dat viata, a crescut-o, si-a rupt de la gura pentru copilul ei, i-a fost alaturi in momentele grele? S-o reclame ca si-a certat copilul pentru o obraznicie? Cum se poate asa ceva? Il maniem pe Dumnezeu…n-ar trebui sa existe treaba asta. Oare ne dam seama ca e aberant la ce s-a ajuns?

  18. GICKI spune:

    Am vazut copii din Suedia si scolile din Suedia. Sunt cei mai normali copii din lume. Nu au paza, nu au controale , nu au restrictii,nu vorbesc la telefon in timpul orei, nu beau nu fumeaza, nu consuma droguri , si nu au acte de indisciplina.Au masa gratuita la pranz , si pun in farfurie exact cat mananca, nu arunca nici un pliculet de sare pe jos, Nu arunca cornuri si lapte pe geam dupa trecatori nu se cearta cu profesorii si nu injura !!. Si mai dau si bani cersetorilor veniti din Romania.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *