În clipa în care ți-ai băgat capul sub cercul cununiei, ți-ai băgat capul sub trei jertfe

Mă întreaba un ucenic:

– Să mă căsătoresc?

Și i-am spus:

– Intemnițează-te de tânăr în sfânta viață de familie!

– Pai dacă e sfântă, cum mă întemnițez?

– Păi, în clipa în care ți-ai băgat capul sub Evanghelie și sub cercul cununiei, ți-ai băgat capul sub trei jertfe:

Fă voia lui Dumnezeu!

Muncește să exiști și să nu-ți pierzi sufletul!…

Și suportă glasul femeii!

Dacă te făceai călugăr, suportai Glasul lui Dumnezeu!

La căsătorie se spune:

Iar tu să fii cap femeii tale! Iar când nu ai tu cap, are ea!
Și se complică crucea, devine un pic mai grea!

Și ne dăm seama când o căsătorie nu este binecuvântată, după repeziciunea cu care se produce nepotrivirea de caracter, despărțirea! Prin cununie, ei sunt un singur trup și un singur suflet.

Abia atunci o să fie absolvită la Dumnezeu o despărțire, când tu te vei tăia în două cu drujba și vei putea să mergi viu pe drum.

Pentru că jumătate ești tu, jumătate e nevasta ta (Mă duc să-mi iau jumătatea!) dar apoi uiți că e jumătatea ta și o lași pe drum!

Acestă atracție pe care noi o numim iubire, Evanghelia o numește dragoste, iar lumea moderna o numește sex și dezmăț, este de fapt virtutea care ne ține pe noi împreună, pentru că dacă n-ai iubi pe cineva, nu ar putea să stea lângă tine!

Părintele Calistrat Chifan

Sursa: altarulcredintei.md

ADVERTISMENT
loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.