Prof. univ. dr. Litarczek: Toată imunitatea organismului ține de credință. Dumnezeu nu lucrează cu minuni, ci cu oportunități



Prof. univ. George Litarczek

Societatea de astazi este un haos dominat de incompenta pentru ca oamenii judeca in parametri comunisti in care au fost formati. Comunistii au construit cu oamenii educati in sistemul de invatamant dinainte de razboi. Acum noi vrem sa refacem societatea dinainte cu oameni educati in timpul comunismului, spune prof. univ. dr. George Litaczek.

Prof. univ. George Litarczek, in varsta de 91 de ani, s-a nascut in 1925 in SUA, la Boston, dar a studiat si lucrat in Romania, unde a intemeiat specialitatea anestezie terapie-intensiva. Prin mana lui au trecut nu numai puternicii Romaniei, de la Elena Ceauseascu si Gheorghe Gheorghiu Dej, ci si straini, precum fratele lui Kim Ir-sen.

Prof. univ. Litarczek ne-a vorbit intr-un interviu acordat Ziare.com despre problemele societatii romanesti, ale sistemului sanitar, despre interventia de la Colectiv, dar si despre relatia dintre medicina si credinta:

„Nu il salvezi numai cu medicina, ci si cu psihicul, trebuie sa-l faci sa lupte. Iar psihicul are nevoie de credinta. Cand traiesti extracorporalizarea, nu te mai poti indoi ca esti carcasa care tine de materialitate si esti om prin starea de constienta umana care nu poate fi definita in termenii actuali ai stiintei. (…) Dumnezeu nu lucreaza cu minuni precum Hristos. Dumnezeu iti creeaza oportunitati.”

Traim vremuri in care medicii pleaca pe capete din Romania, unde vad cu ochii. Dvs, desi nascut in SUA si cetatean american, ati ramas in Romania in cea mai crunta perioada din istoria noastra recenta, adica dupa 1945. De ce?

Da, am dubla cetatenie. Pe deasupra sunt si de origine germana. Si, totusi, chiar fara a fi membru de partid, la Elias le-am dat anestezie lui Gheorghiu Dej si altor „capete incoronate”. Am intrat in partid abia in 1973, cand mi s-a spus ca altfel nu pot fi profesor universitar. Eram deja conferentiar.

Toata lumea ma intreaba de ce nu am plecat din Romania. Pentru ca in anii ’50 am facut, ca gaina, un ou, pe care conjunctura mi-a permis sa-l dezvolt – specialitatea anestezie, care in 1972 a devenit anestezie terapie intensiva.

Cum era inainte de aparitia acestei specialitati?

Anestezia o dadeau diversi chirurgi, in general cei mai tineri, uneori si surorile. Inainte de anii ’50, cand bolnavul ajungea in stare grava, murea. Era abandonat de medici. Pana cand medicina a invatat ca bolnavii pot fi scapati din situatiile primar grave.

Din anii ’50 la Coltea am inceput cu chirurgia cardiaca. Ea cerea terapie intensiva. Deci la Coltea s-a nascut terapia intensiva cardiaca, iar la Floreasca, Zorel Filipescu a creat terapia intensiva de urgenta, datorita ministrului adjunct al Sanatatii, care era la Floreasca, si ministrului Voinea Marinescu, care era la noi, la Coltea.

Specialitatea de anestezie a fost recunoscuta in 1957, cand Voinea a facut marea curatenie in reteaua sanitara. Dupa razboi, ramasese un haos, erau in posturi de medici oameni fara diploma, unii fara liceu, impostori de mana intai. Erau si profesori universitari fara diploma de medic. Specialitatea ATI a fost creata de ministrul Teodor Burghele in 1972, cand s-a facut o reorganizare sanitara.

Voinea Marinescu a fost cel mai bun ministru al Sanatatii pe care l-a avut Romania postbelica pana astazi inclusiv.

Care e boala Sanatatii de astazi?

Sanatatea de astazi sufera de boala generala a sistemului – coruptia. Acolo unde ai un manager cat de cat cinstit, care cumpara ce-i trebuie spitalului, treaba merge de bine de rau. Eu am fost sef de clinica la Fundeni si stiu cum este.

Dar e mai mult decat atat: oamenii nu stiu sa gandeasca, nu sunt profesionisti.

Comunistii au avut o viziune organizatorica gandita de Lenin si Stalin, bazata pe industrializare, ceea ce nu era neaparat gresit, pentru ca numai tarile industriale isi pot creste standardul de viata. Si au facut asta cu generatia mea, ingineri, medici educati in sistemul de invatamant dinainte de razboi.

Acum noi vrem sa refacem societatea dinainte cu oameni educati in timpul comunismului. Ceea ce ai invatat in scoala, ceea ce ai vazut in tinerete iti creeaza coordonatele dupa care faci toate judecatile.

Ma uit la cei de acum, nu gasesc solutii decat in stil centralizat. Va dau un exemplu. Nu are ce cauta Ministerul Sanatatii sa impuna pretul medicamentelor, iar asta deranjeaza tot echilibrul. Apoi, de ce se dau citostasticele numai in spitale, ar trebui sa se gaseasca la orice farmacie sau macar la cateva in fiecare oras si un medic oncolog sa poate pune perfuziile si la el la cabinet.

Solutia lor e ca Guvernul sa dirijeze tot. In lumea capitalista, Guvernul nu dirijeaza, ci creeaza mediul, legislatia, restul e concurenta libera.

Cum a fost interventia de la Colectiv?

A fost prost interpretata. Eu zic ca medicina romaneasca s-a descurcat foarte bine. La o ora dupa incendiu in spitale erau 70 de bolnavi protezati respirator. Se leaga unii ca au fost resuscitati pe trotuar. Asa se face. Intai il resuscitezi unde e si apoi il misti. Printesa Diana a fost resuscitata in masina, intubata in masina si abia apoi descarcerata si a ajuns vie in sala de operatie.

Si nu a fost doar arsura. Fumul contine cianuri. Era deci si intoxicatie foarte grava, letala. Arsura de piele, arsura de cai respiratorii si plaman plus intoxicatie cu cianuri. Nu se poate mai grav.

Povestea cu infectiile e veche si eu am trait-o de la inceputurile ei. Odata cu aparitia interventiilor chirugicale si administrarea antibioticelor de rutina. Penicilina strepto primea toata lumea in post-operator si imediat s-au creat specii rezistente.

Stafilococul auriu da un sepsis cu un soc de o gravitate extraordinara, ucide in mai putin de o ora uneori. Primul caz major a fost la noi la Coltea in ’54. Si de atunci a inceput colaborarea cu Matei Bals, cel dupa care a fost botezat Spitalul.

Continuu am avut morti si am facut dezinfectii. Cand ii aud la televizor ca intreaba cine e de vina pentru infectia intraspitaliceasca, imi vine sa ii strang de gat. E de vina o atitudine generala a medicinei, care a produs germenii rezistenti la antibiotice prin utilizarea aiurea a acestora.

Se vorbeste mult despre cei care au murit in spital, dar foarte putin despre faptul ca 4 dintre cei trimisi in strainatate au murit pe durata transportului. Bolnavii acestia nu se transporta. Ii tratezi in situ pentru ca atunci cand incepi sa tragi de ei…. Dupa accidentul de la schi, Michael Schumacher a fost internat in cel mai apropiat spital care nu e cel mai formidabil din Franta si a stat acolo saptamani intregi, nu l-au mutat.

Ati fost si pacient in sistemul sanitar din Romania?

Da. Acum 10 ani si mai recent. Fiul meu a suferit o operatie mare, e adevarat dupa chimioterapie facuta la Viena. Dar chirurgia aici a fost facuta.

Care era statutul medicului pe vremea cand dvs erati in sistem?

Sa va spun o poveste. Am fost si profesor asistent la Universitatea din Dusseldorf sa tin cursuri de anestezie de conducere. Si, ca sa ma angajeze la universitate, a trebuit sa scot cazierul judiciar. M-am dus, era coada. M-am asezat la rand, am ajuns la ghiseu. Am ajuns dupa jumatate de ora la ghiseu, cand am dat actele functionarului, m-am trezit ca inchide ghiseul si ma intreaba ce caut eu la coada aceea, cand trebuia sa ma duc direct la el. Acum totul e o prapaganda contra medicilor.

Nu au si ei o vina?

Unii sunt complet nerusinati si conditioneaza. Dar problema remunerarii medicului trebuie reglata. Daca nu ii poti da leafa mare, atunci da-i voie pacientului sa-i dea ceva in plus. Daca la spital vrei alt medic decat cel salon, ar trebui sa platesti, dar oficial, la casierie, cu un tarif facut pe categorii si gradatii ale medicilor. Se produce asa si o filtrare a doctorilor.

In ’65 am fost in Olanda, la Amsterdam, cu bursa OMS si am picat de Paste de garda ca medic primar. In trei zile, am dat numeroase anestezii, unele unor pacienti privati, cei care refuza medicul de salon si doresc unul cu grad mai mare, cum eram eu. Eu nu stiam care sunt pacienti privati si care nu, am luat anesteziile la gramada. La sfarsitul lunii am fost chemat la casierie sa primesc 3.000 de guldeni de la pacientii privati din acele zile.

Deci cand ai modele care functioneaza perfect, de ce nu te iei dupa ele?

Cum de reuseati sa iesiti din tara inainte de ’89?

Lucram la Elias, aveam relatiile necesare, dar eram cuminte, plecam la congrese o data la doi ani. Elena Ceausescu nu ne lasa decat in vacantele oficiale la UMF. La Elias eram cu securistul langa mine. Nu mi-a cerut insa niciodata sa torn pe nimeni. M-au respectat pentru ca era pielea lor in joc. Ei nu se puteau duce in strainatate. Jumatate in CPEx, ei sau nevestele lor, au trecut pe la mine.

Eu i-am dat anestezie si fratelui lui Kim Ir-sen, cand l-a operat mai intai Arseni pe creier, tumora benigna, iar apoi Setlacec.

V-a chemat vreodata cineva dupa 1989 sa va ceara parerea?

Pana la Revolutie am colaborat cu toti ministrii Sanatatii. Dupa Revolutie, nu m-a mai intrebat nimeni nimic. In 1993 am iesit la pensie de la Facultatea de Medicina, in 1995 de la Fundeni, dupa care am mai facut invatamant in retele particulare. 10 ani am fost profesor la Politehnica, am predat un curs de aparatura medicala la catedra de electronica. Pofesorul Tulbure, succesorul meu la Fundeni, baiat destoinic, le-a acoperit necesitatile, eu m-am facut inginer.

V-a parut rau ca n-ati plecat din tara?

Nu, desi am avut oferte.

Cum vedeti societatea de azi?

Un haos dominat de incompenta pentru ca oamenii judeca in parametri comunisti in care au fost formati. Copiii de azi trebuie sa se formeze in strainatate. Degeaba ajungi comandantul unei grupe care nu asculta de comenzi si face numai ce vrea ea.

De asta guvernantii nici nu pot sa schimbe ceva. Si trebuie plecat de la educatie, tocmai aceea care nu se schimba.

Gandeste vreunul din patura conducatoare ca un american? In SUA, legea e forul suprem. Constitutia americana defineste perfect care e dreptul tau si pana unde se intinde el: pana la drepturile celuilalt. Iar cea care-ti ingradeste drepturile e legea.

Deci suprematia legii, educatie….

…si disciplina. Ea e secretul societatii germane. E nevoie de solidaritate si ea vine din respect reciproc. Cand ma uit la televiziuni, ma apuca groaza: e o lipsa de respect fata de orice. Iar televiziunile sunt oribile, nu fac decat sa creeze isterie. Cum ajunge unul ceva, da in el, gaseste-i ca are 7 case, trei papuci etc! Acum vad ca au o problema si cu Catedrala Mantuirii.

Nu neaparat cu ea, ci cu faptul ca e facuta si din banii publici cu care ar putea fi construite spitale.

Religia e si ea o doctorie. Se ocupa de suflete. Cand credinciosii se roaga, in lobii lor frontali a fost identificata o activitate intensa, care nu exista la necredinciosi.

Bolnavul care spune ca moare chiar moare. Pentru ca el crede ca moare. Nu il salvezi numai cu medicina, ci si cu psihicul, trebuie sa-l faci sa lupte. Iar psihicul are nevoie de credinta. Eu sunt credincios si in toata viata mea am fost ajutat pentru ceea ce m-am rugat.

Depinde de rugaciunea medicului sau a pacientului?

Depinde de Dumnezeul bolnavului, de cat crede el. Toata imunitatea organismului tine de credinta. Universul functioneaza fara Dumnezeu. El exista numai in creierul omului.

Eu am avut traire de despartire in doua. La doua saptamani dupa operatia de acum 10 ani, am facut o hemoragie secundara cu trei litri de sange pierdut, si in sala de operatie ma vedeam pe mine si intreaga interventie din tavan. Le-am descris apoi exact ce faceau fiecare. Carcasa mea era pe masa.

Si cand traiesti extracorporalizarea, nu te mai poti indoi ca esti carcasa care tine de materialitate si esti om prin starea de constienta umana care nu poate fi definita in termenii actuali ai stiintei. Adica sufletul si memoria din el. Creierul e doar in interfata.

Si amnezia?

Nu sufletul uita, ci mecanismul material, interfata nu mai functioneaza.

Ati experimentat miracole in cariera?

Dumnezeu nu lucreaza cu minuni precum Hristos. Dumnezeu iti creeaza oportunitati. Iti vine ajutorul de langa tine. Trece o ocazie si trebuie doar sa intinzi mana.

Sursa: Ziare.com



loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *