„Sfântul în viaţă” al maramureşenilor care de 75 de ani este în slujba oamenilor şi a Bisericii – Justinian Chira



19justinian-chira

Despre Iustinan Chira, Arhiepiscopul ortodox al Maramureşului şi Sătmarului nu ai cum să vorbeşti decât la superlativ. Slujeşte Biserica de trei sferturi de secol, a trecut prin multe întâmplări tragice, dar le-a învins. Înalt Prea Sfinţia Sa va împlini 95 de ani dar are spiritul unuia de 30.

Deşi în ultima vreme apare mai rar în public, maramureşenii şi sătmărenii îl consideră un sfânt în viaţă. Mulţi dintre cei aflaţi în necaz îl caută pentru un sfat sau pentru o vorbă bună iar „Sfântul”, aşa cum îi spun localnicii din satele Maramureşului are pentru fiecare o povaţă şi o vorbă de încurajare.

Despre el se spune că ar avea darul de a-ţi citi în suflet, iar credinţa celor care-l caută este întârită de acest lucru. „L-am căutat pentru că aveam mari necazuri în casă, în familie. Nu am apucat să-i spun mare lucru că ştia ce durere am în suflet şi mi-a spus că prin rugăciune se vor îndreptat toate. Aşa a fost cum mi-a spus şi de atunci merg la Biserică de câte ori pot”, spune Mirela Suciu, o băimăreancă de 38 de ani care l-a vizitat pe călugăr.

Iustinian Chira este un om înţelept şi smerit şi încearcă să împărtăşească din aceste daruri oricui îl ascultă.

„Smerenia este fructul înţelepciunii. Un om înţelept şi un om învăţat este totdeauna smerit. Ignoranţii sunt orgolioşi şi asta e foarte important de ştiut. Mai mult, un om cu o viaţă sfântă este totdeauna smerit. Sfinţii sunt totdeauna smeriţi. Pe măsură ce te apropii de Lumina Divină îţi vezi propriile tale limite. şi îţi dai seama că nu-ţi poţi permite să fii mândru, orgolios. De exemplu eu am iubit foarte muult, totdeauna mi-a fost, zic şi eu aşa un cuvânt, dragă curăţenia fizică şi curăţenia morală. N-am putut suporta murdăria aşa cum n-am putu suporta niciodată ignoranţa, aici murdărie de natură spirituală”, spune ÎPS Iustinain Chira.

Şi-a dedicat aproape toată viaţa slujirii oamenilor şi Bisericii şi oamenii îl preţuiesc. Avea doar 20 de ani când a intrat ca frate la mănăstire, iar trei ani mai târziu ajungea deja stareţ. Iubeşte oamenii şi îi place să fie mereu în mijlocul lor, al tinerilor şi al copiilor şi socoteşte despre fiecare făptură că are „o fărâmă de divinitate”.

Pasionat de tot ce înseamnă cultură, a reuşit să acumuleze un număr impresionant de volume adunate în biblioteca Mănăstirii Rohia, cea mai mare bibliotecă mănăstirească din ţară. mai mult, chiar ÎPS notează zilnic în jurnale toate întâmplările pe care le-a trăit şi a reuşit deja să adune peste 200 de astfel de manuscrise. Acestea vor fi publicate probabil ca moştenire pentru cei care îl iubesc pe Sfânt.

Pe data de 12 martie, Iustinian Chira a împlinit trei sferturi de veac de când a intrat în mănăstire. În scaunul de Episcop titular la Baia Mare, a rectitorit Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, a pus piatra de temelie pentru peste 80 de biserici. Ca ierarh, a sfinţit sute de biserici, a hirotonit sute de preoţi şi diaconi, a rostit mii de cuvântări. În timpul chiriarhatului Înaltpreasfinţiei Sale, numărul preoţilor a crescut de la 325, la aproape 700, iar al mănăstirilor, de la 4, la 30 mănăstiri şi 10 schituri.

De la sfârşitul anilor ’40 ţine un jurnal zilnic de însemnări, ajuns la aproape 200 de volume. La 13 decembrie 2009 a fost ridicat la rangul de Arhiepiscop Onorific de către Preafericitul Daniel Ciobotea, Patriarhul României, în Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare. A scris, ca unic autor şi în colaborare, peste 20 de volume. Este Dotor Honoris Causa a 4 universităţi din România.

A fost decorat cu „Steaua României”. A primit titlul de „Omul anului”, în 2009, din partea Consiliului Judeţean Maramureş. Este cetăţean de onoare a peste 40 de unităţi administrativ-teritoriale din cele două judeţe din Eparhie, Maramureş şi Satu Mare.

Învățăturile lui Iustinian Chira sunt profunde și rămân mereu actuale.

”Omul obişnuit se bucură de tinereţe. Omul obişnuit se bucură de căsătorie. Omul obişnuit se bu­cură să aibă copilaşi. Omul obişnu­it se bucură să realizeze, să lase ceva în urmă. Omul are datoria să lupte şi să muncească, pentru ca la sfârşit să nu spună: „Am trăit de­geaba! Nu am făcut nimic în viaţă!” Acesta e examenul mare, la care va trebui să dăm fiecare răspuns: ce am făcut în viaţă? Iar dacă n-ai făcut nimic, atunci va fi o moarte foarte fioroasă. Dar dacă ţi-ai făcut datoria acolo unde ai fost – ca soţ, ca bărbat, ca tată, ca preot, ca pro­fesor – vei avea o moarte deosebit de luminoasă şi fericită! Vei fi îm­păcat sufleteşte şi vei avea dreptul la viaţă veşnică”.

„Noi să fim, în primul rând, buni. Să fim model pentru ceilalţi. Întâi să ne judecăm pe noi. Asta e porunca dată de Iisus. Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi. Întâi să ne judecăm pe noi, personal. Orice om de pe pământ, oricâte studii ar avea, orice avere ar avea, e un zero dacă nu e om. Poate avea avere, poate avea doctorate, dacă nu e om, e un zero. E un nimeni. Trebuie să asculte de glasul lui Dumnezeu. Să mai meargă la duhovnici, să nu se jeneze. Noi, creştinii ortodocşi, avem taina cea mare şi sfântă a duhovnicului. Celelalte religii au şi ei mentorii lor. Fiecare religie pe pământ are îndrumători. Să asculte pe îndrumătorii spirituali ai fiecăruia. Asta le spun”.

„Unii te laudă ca ești foarte bun, alții te laudă că ești foarte rău. Cine are dreptate? Nimeni. Omul este așa cum l-a lăsat Dumnezeu. Fiecare este făcut din cele două categorii: suntem și sfinți și oameni cu neputințe. Așa suntem lăsați de Dumnezeu și așa e corect să ne privim”

Articol relatat de portalul voceatransilvaniei.ro



loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *