Sufletul spălat de Hristos nu trebuie să se atingă de nicio necurăţie



calugari-monahi-lumanari-biserica

Îmi amintesc de o istorioară pe care am citit-o cândva, în care era vorba de o mină de cărbuni. La gura minei, unde nu se găsea decât un strat compact de pulbere neagră, creştea o floare albă ca zăpada, pe care praful n-o atinsese deloc. Uitându-se miraţi la această floare, refuzând să-şi creadă ochi­lor, trecătorii nu erau în stare să-şi explice această stranie apariţie.

Un miner a încercat să presare pe floare puţin praf de cărbune, dar nu s-a prins de ea niciun firicel; avea impre­sia că o forţă venită din lăuntrul ei respingea praful, peta­lele florii rămânând imaculate ca şi mai înainte, în mijlocul pulberii negre. Acele fragile petale păreau să aibă calitatea de a rămâne neatinse de tot ceea ce se afla în jurul lor.

Ne învârtim în fiecare zi în murdărie şi în răutate, murdăria mo­rală acoperă întreaga lume cu o pulbere neagră, ca un linţo­liu compact; ea pătrunde pretutindeni, bântuie peste tot cu o forţă teribilă. Noi, credincioşii, suntem chemaţi să rămânem curaţi în mijlocul acestei murdării.

Sufletul spălat de Hristos nu trebuie să se atingă de nicio necurăţie. Albit de Domnul şi aflat sub sfânta Sa pază, el trebuie să rămână curat, aseme­nea acelei flori, chiar şi în toiul beznei de nepătruns a răului lumii. Harul lui Dumnezeu poate săvârşi această minune. El poate apăra sufletul omului de orice necurăţie, îl poate face să rămână curat, neatins, în mijlocul lumii păcătoase, de­vorată de vicii, şi nu îngăduie puterilor întunericului să-l ia în stăpânire.

Extras din ”Fiecare zi, un dar al lui Dumnezeu – 366 cuvinte de folos pentru toate zilele anului”, Ed. Sofia, Bucureşti 2008



loading...

De asemenea, ai putea dori...

1 răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *