Păcatele părinţilor care se transmit copiilor. Cum se rupe acest mecanism care pare un blestem?



icoana-Hristos-si-copiii

Ce părere aveţi despre ceea ce se spune despre păcatele părinţilor care se transmit copiilor?

Dacă spune Sfânta Scriptură, e adevărat. Şi noi vedem asta acum cu copiii care au fost în stradă sau care sunt în orfelinate. Cei cu care lucrez eu vin din stradă şi au păcatele părinţilor pe care le-au „moştenit”, le-au învăţat şi le-au perfecţionat. Ce putem face? Cum se rupe acest mecanism care pare un blestem? Prin binecuvântare. Cum se opreşte păcatul? Prin iertare. Copilul care vrea să se elibereze de povara păcatelor părinţilor trebuie să-şi ierte părinţii şi să se roage pentru iertarea lor. În primul rând un părinte care a făcut păcate, a făcut păcat faţă de mine. Eu trebuie să spun: „Tata a tăcut păcate faţă de mine, dar eu, Doamne, vreau de la Tine puterea să-l iert. Te rog iartă-l!”. Tata o bătea pe mama, acesta este un păcat, m-a rănit pe mine, mi-a fost frică, mi-a rănit copilăria, mi-a rănit viaţa. Tata a băut, a tăcut păcat pentru mine, l-am urât, l-am judecat, m-a complexat, râdeau copiii de mine în sat, am suferit. „Doamne, iartă-l pe el” şi împacă-te cu tatăl tău în tine, urând păcatul din el şi iertând suferinţa pe care ţi-a pricinuit-o. Un copil e rupt lăuntric atunci când îşi urăşte părinţii. Părinţii sunt prezenţi în noi, în trupul nostru, în celula noastră, (cu ADN-ul, cum spune ştiinţa), în felul nostru de a vedea viaţa şi oamenii.

Păcatul omului îşi pune pecetea pe trup, pe relaţii, pe toată viaţa lui. Ei, părinţii sunt în noi mai mult decât ne dăm noi seama. E nevoie să ne eliberăm de robia moştenirii păcătoase. Şi ne putem elibera numai prin iertare. Nu există altă cale de vindecare decât iertarea. Să nu ne amăgim că am iertat, pentru că am uitat. Până nu-mi voi vindeca celula de păcatul meu, care e ura împotriva celui care mi-a făcut rău, cu puterea iubirii şi iertării lui Hristos Dumnezeu. Mulţi oameni scapă de boli grave împăcându-se cu părinţii, iertând.

Cunosc un tânăr care avea un tată alcoolic şi nu putea să se împace cu el. Într-o noapte, de înviere, era pregătit pentru împărtăşanie şi tatăl său se îmbătase în seara aceea, vorbise urât despre Biserică şi despre înviere şi despre el că se face popă şi că e prost, că nu există Dumnezeu. Şi atunci el l-a zgâlţâit, l-a cam împins, aproape că l-a lovit. Şi a venit disperat la mine şi a zis: „Ce să fac? Nu mă mai pot împărtăşi!”. Şi am zis: „Copile, cum să nu poţi să te împărtăşeşti? Păi, ce zice Mântuitorul? Du-te şi te împacă cu cel care are ceva împotriva ta şi vino la altar. Du-te şi cere iertare tatălui tău”. „Imposibil! În primul rând că el m-a supărat Pe mine”. „Tu fă porunca! Du-te şi te împacă cu el, du-te şi cere-i iertare că l-ai zgâlţâit. Puteai să rabzi. Şi după aceea te duci şi te spovedeşti repede la părintele”.

Asta era în Sâmbăta Mare la ora Şase. S-a dus acasă şi la ora opt a venit la mine transfigurat. A zis “Doamnă – eram încă în învăţământ – vă mulţumesc, mi-am găsit tata. Când i-am zis „tată, iartă-mă” m-a luat în braţe, a început să Plângă”. A descoperit că-şi iubeşte tatăl şi că tatăl îl iubea; dar pentru că tatăl ştia că fiul îl dispreţuieşte pentru toată mizeria lui, devenea şi mai rău şi mai abuziv, simţea nevoia să-l lovească. Fiul nu putea să-l iubească pentru că îl confunda cu răutatea pe care o vedea, nu putea să vadă dincolo. Dar a făcut porunca Mântuitorului cu ce-a avut, cu voinţa, formal, n-a simţit nevoia să-i ceară iertare. A crezut însă în nebunia cuvântului lui Dumnezeu. Aceasta este credinţa noastră. Şi Dumnezeu a tăcut o minune. Şi face mereu, trebuie doar să vrem.

Monahia Siluana Vlad



loading...

De asemenea, ai putea dori...

27 răspunsuri

  1. Daniel spune:

    S-a mai discutat pe această temă. Păcatele sunt ale fiecăruia în parte. Nu poți să moștenești păcatele părinților ci doar consecințe ale păcatelor lor.
    Dacă îți urăști tatăl pentru că e bețiv, păcatul tău este ura dar beția este păcatul numai al lui.
    Faptul că răspunzi păcatului părinților cu un alt păcat nu înseamnă că moștenești păcatul părinților ci doar că intri într-un cerc vicios al păcatului din care poți să ieși prin iubire, iertare…
    Dacă tatăl este bețiv dar eu îl iubesc și îl iert, conform titlului acestui articol ar însemna că-i moștenesc păcatul ceea ce este fals. Dacă tatăl este bețiv, urmașii pot suferi consecințele neplăcute ale păcatelor tatălui aceasta fiind cu totul altceva decât moștenirea păcatelor.

    • Admin spune:

      Pacatele parintilor si inaintasilor nostri in linie directa pana la al patrulea neam, conform Iesirii Cap.20 vers.5, cand Dumnezeu a spus ca pedepseste pana la al patrulea neam pe copii pentru pacatele parintilor. Deci, pacatele parintilor se pot transmite pana la al patrulea neam. In momentul cand parintele a pacatuit foarte greu si nu si-a ispasit pacatul sau prin spovedanie-pocainta sincera inaintea lui Dumnezeu in aceasta viata pamanteasca, impuritatile se transmit asupra descendentilor. Descendentii se nasc cu pacatele parintilor, cu caracterele lor bune sau rele, cu inclinatiile lor bune sau rele. Spre exemplu: un parinte care este betiv, copilul sau nepotul lui mosteneste gena de betiv a tatalui sau. Sau, daca parintii sunt curvari, copii se nasc cu genele parintilor si cu inclinatia spre pacatul curviei, sau daca parintii sunt hoti, copii se nasc cu gena hotiei, cu inclinatia spre a fura, etc. Observam ca unii copii nu se pot casatori, sau altii nu pot naste copii, sau altii care se nasc cu boli incurabile tot datorita pacatelor parintilor. Exista unii oameni care contesta si chiar se revolta impotriva Divinitatii ca „de ce sa sufere copilul, mai bine sufar eu”. Aici sunt tainele lui Dumnezeu de nepatruns. Fiinta umana este judecata in cadrul arborelui sau genealogic. Deci este judecata ca persoana pana la un anumit punct, dupa care intervine judecata in neamul sau, care este luat ca un intreg in ansamblu ca o unitate personala in diversitatea neamului. O persoana dintr-un arbore genealogic, dintr-o familie a facut mai mult pentru suflet, alta deloc, si toate sunt judecate pe langa faptele personale si in cadrul arborelui genealogic. Pot face bine sau rau descendentilor sau semenilor cu care au avut contact in viata, direct sau indirect. Caci bucuria este mai mare atunci cand se mantuieste tot neamul, toata familia, daca este posibil, nu numai o persoana din arborele genealogic. Exista legea compensarii in acel neam.

      • Daniel spune:

        Din cele de mai sus înțeleg, ceea ce am mai zis, că moștenim urmările păcatelor și nu păcatele părinților. …”Descendentii se nasc (cu păcatele părinților) , cu caracterele lor bune sau rele, cu inclinatiile lor bune sau rele. Spre exemplu: un parinte care este betiv, copilul sau nepotul lui mosteneste gena de betiv a tatalui sau. Sau, daca parintii sunt curvari, copii se nasc cu genele parintilor si cu inclinatia spre pacatul curviei” …. ceea ce ai enumerat sunt urmări ale păcatelor părinților , nu păcatele părinților..

        • Lumia spune:

          Daca Dumnezeu nu poate ierta si pedepseste pina la al 4-7 lea neam, de ce ni se cere noua sa-i iertam pe parintii care ne-au nenorocit? De ce sa iert o mama care blestema si atit prin vorbe cit si prin fapte distruge viata copiilor sai?

  2. llk spune:

    Se mostenesc la propriu. adica in gene, in adn, in inconstient exista programul care repeta acelasi tipar. VOrbesc din experienta si este intradevar atat de profunda ca nici nu-ti dai seama cum ajungi in fapta respectiva abia apoi, daca esti umpic constient realizezi ca ai copiat cu fidelitate situatia parintelui tau. Iertarea elibereaza acea memorie stocata acolo, o transforma in iubire si atunci omul este el insasi, dar asta dupa multa munca de iertare… iubirea pe toate le vindeca!

  3. George spune:

    Conform Bibliei, fiecare este raspunzator doar pentru propriile-i pacate, care nu se mostenesc. Ezechiel 18:20:”…fiul nu va purta nicio vina pentru nelegiuirea tatalui, iar tatal nu va purta nicio vina pentru nelegiuirea fiului. Dreptatea celui drept va fi asupra lui si rautatea celui rau va fi asupra lui”. Cum spunea si Dl Daniel, exista eventual niste consecinte dar atat.

    • Admin spune:

      Pacatele parintilor si inaintasilor nostri in linie directa pana la al patrulea neam, conform Iesirii Cap.20 vers.5, cand Dumnezeu a spus ca pedepseste pana la al patrulea neam pe copii pentru pacatele parintilor. Deci, pacatele parintilor se pot transmite pana la al patrulea neam. In momentul cand parintele a pacatuit foarte greu si nu si-a ispasit pacatul sau prin spovedanie-pocainta sincera inaintea lui Dumnezeu in aceasta viata pamanteasca, impuritatile se transmit asupra descendentilor. Descendentii se nasc cu pacatele parintilor, cu caracterele lor bune sau rele, cu inclinatiile lor bune sau rele. Spre exemplu: un parinte care este betiv, copilul sau nepotul lui mosteneste gena de betiv a tatalui sau. Sau, daca parintii sunt curvari, copii se nasc cu genele parintilor si cu inclinatia spre pacatul curviei, sau daca parintii sunt hoti, copii se nasc cu gena hotiei, cu inclinatia spre a fura, etc. Observam ca unii copii nu se pot casatori, sau altii nu pot naste copii, sau altii care se nasc cu boli incurabile tot datorita pacatelor parintilor. Exista unii oameni care contesta si chiar se revolta impotriva Divinitatii ca „de ce sa sufere copilul, mai bine sufar eu”. Aici sunt tainele lui Dumnezeu de nepatruns. Fiinta umana este judecata in cadrul arborelui sau genealogic. Deci este judecata ca persoana pana la un anumit punct, dupa care intervine judecata in neamul sau, care este luat ca un intreg in ansamblu ca o unitate personala in diversitatea neamului. O persoana dintr-un arbore genealogic, dintr-o familie a facut mai mult pentru suflet, alta deloc, si toate sunt judecate pe langa faptele personale si in cadrul arborelui genealogic. Pot face bine sau rau descendentilor sau semenilor cu care au avut contact in viata, direct sau indirect. Caci bucuria este mai mare atunci cand se mantuieste tot neamul, toata familia, daca este posibil, nu numai o persoana din arborele genealogic. Exista legea compensarii in acel neam.

      • Lumia spune:

        Daca mamele/parintii ar suferi cu adevarat pentru suferintele copiilor lor, ar avea grija sa nu mai pacatuiasca. Adevarul este ca sunt fatarnici fata de semenii lor si nu sufera pentru copii. Se bucura ca nu platesc ei pentru faptele lor josnice.

    • Gabriela spune:

      Exact

    • Gabriela spune:

      Adevarat

  4. iulie spune:

    Asa cum ni se transmit insusirile fizice (culoarea ochilor, a parului, fizionomia), tot asa suntem si mostenitorii faptelor parimtilor, deoarece pacatul ramane inscris genetic. prin spovedanie(binecuvantare), cainta sincera, iertare se vrupe acest lant.
    Cauta si aici:
    http://biosoft.ro/2011/03/telegonia-genetica-cuantica/

  5. Asmodeus spune:

    Ma doare cand vad atat de multa prostie. Initial am zis, ok, hai sa vad ce scrie aici, poate e ceva mai rasarit. Mi-am pus mainile in cap. Sectiunea de comenturi, chiar si mai rau.
    Abia acel Daniel a zis ceva logic si demn de spus ,iar raspunsul tau, admin inteligent e ca daca scrie undeva asa e. Articolul e inceput in cel mai stupid mod:”Dacă spune Sfânta Scriptură, e adevărat.” Serios? Daca in aceasta scriptura scria ca dumnezeu avea 3 capete si iisus 5 maini, daca scria, era adevarat si erau minuni,nu mutatii genetice,nu? Oh ,stai, sa nu vorbim despre stiinta ca o sa dea cu error 404 🙂
    Ma rog, ideea e ca mi-e scarba sa traiesc in aceeasi tara cu voi, oameni inculti care promovati idei si valori idioate si ilogice si pretindeti ca sunteti foarte inteligenti pentru ca ati citit o carte si stiti sa dati citate din ea.
    Oricum, sunt atat de multe cercetari si experimente legate de comportamentul unui copil. Sa va spun unul. Era vorba despre un copil dat spre adoptie, adoptat de niste parinti din america si parintii lui naturali erau criminali, au intrat in puscarie, ma rog. Tutorii se asteptau sa observe macar putin comportament violent din partea copilului dar nimic. Nu pacatele parintilor te fac sa pacatuiesti fara voie, nu ele iti construiesc personalitatea, ci mediul in care traiesti, persoanele, prietenii. Niciodata nu vei face un „pacat” si vei spune: „Nu e vina mea, si mama a facut la fel de asta am facut-o” … Ce credeti voi sunt dovezi ale ignorantei, nu judeci un copil doar pentru ca si tu ai facut la fel si te simti vinovat, in loc sa incerci sa ii oferi copilului un mediu potrivit sa se dezvolte si sa se inalte in societate 🙂 Toti gresim, chiar si eu, dar nu o sa imi ramana impregnate in ovule „pacatele”.
    Cu acestea fiind spuse,am terminat. Cu acestea fiind citite, mi-ati stricat dimineata. Numai bine. 🙂

    • ortrom spune:

      e greu ,unii au ochi dar NU vad

    • ortrom spune:

      e greu ,unii au ochi dar NU vad,pacat ca sunt cei mai vocali

    • Ovidiu spune:

      @asmodeus E bine ca le-ai inteles tu pe toate si dintr-un exemplu ai patruns tainele Domnului. In adn-ul copilului ramane o tendinta din adn-ul parintelui, pseudo-intelectualule, nu inseamna ca tendintase se va si manifesta. Copilul poate sa rupa tendinta de a pacatui, ducand o viata curata si impotrivindu-se pacatului, salvandu-se astfel nu doar pe el ci si pe cei dinaintea lui, cuprinsi in el. Dar nu ma astept sa intelegi. Daca vrei sa afli cum, gaseste-ti un duhovnic priceput si iesi din lumea ta ingusta si obscura.

  6. Florin spune:

    Conform a ceea ce scrie Admin, Dumnezeu este razbunator!! Pedepseste copiii in functie de ce au facut inaintasii lor pana la al patrulea grad. Va dati seama in se Univers traim, si cum trebuie sa iubim un Dumnezeu razbunator??
    Voua nu va este putina rusinica sa promovati asemenea orori? Voi Il iubiti pe Dumnezeu pentru a nu va pedepsi? Asta este dragoste cu forta!! Urasc sa traiesc inconjurat de oameni care citeaza din carti scrise cu mii de ani in urma, dar care au valoare de adevar pentru cei contemporani mie, in anul 2015 dupa Hristos!!

    Eu il iubesc pe Dumnezeu cu toata fiinta mea, cu fiecare sinapsa neuronala pe care Dumnezeu mi-a dat-o, si o fac deoarece stiu ca sunt copilul Lui, iar Tatal meu Dumnezeu nu ma poate pedepsi, pentru orice as face!! In niciun caz pentru ceea ce au facut stra-stra-bunicii mei.

    Incetati odata pentru totdeauna sa dati asemenea caracteristici Dumnezeului Tata!! Dumnezeu este Tatal nostru, Cel care ne ocroteste, ne iubeste, si Cel care ne-a dat viata pentru a vedea minunea de Univers in care traim.

    Admin promoveaza idei scrise in Vechiul Testament, o carte care a fost scrisa in urma cu mii de ani, intr-o perioada in care nu exista justitie, politie, moralitate, etc. Intr-o perioada in care oamenii erau struniti prin teama… oameni care trebuiau sa se teama de Dumnezeu!!
    Incetati odata pentru totdeauna sa promovati asemenea nazbatii. Constientizati-L pe Dumnezeu ca pe Tatal vostru care va ocroteste, si care va iubeste.
    DUMNEZEU NU ESTE RAZBUNATOR!!!

    • Admin spune:

      Tu sa traiesti in liniste ca poti face orice pacat, ca Dumnezeu e bun si nu iti face nimic. Da. Dumnezeu nu iti face nimic, dar te vor pedepsi pacatele tale si vei fi lipsit de dragostea lui Dumnezeu, care este cel mai rau lucru pt sufletul omului. Traiesti intr-o mare inselare. Nu a zis nimeni ca Dumnezeu este razbunator. Tu esti razbunator. Stii ca un pacat poate afecta si generatii dupa tine, dar incerci sa faci pe naivul si sa crezi ca nu se intampla nimic. Ba se intampla daca faci pacatul acela constient, fiindca ai posibilitatea sa nu-l faci. Domnul sa te lumineze!

  7. ciobi spune:

    Are dreptate admin’..dacã Dumnezeu nu ne’ar lãsa șansa asta spre mîntuirea sufletelor noastre ar fi pierit cu totul sãmînța omeneascã de pe fața pãmîntului dar Dumnezeu Tatãl este milostiv și drept cu lucrul minilor Lui..așa cã a lãsat pe umerii celor rãmași în viațã sã se roage pentru sufletele rãposate..pentru cã acolo nu mai e timp de mîntuire mãrturisindu’și pãcatele încã de pe aici de pe pãmînt în viațã fiind..ajutorul vine de la rugile celor încã în viațã..iar dacã n’ar fi lãsat Dumnezeu sã ducã urmașii greutãțile,ce vin din greșelile pãrinților ca pildã de jertfã..vezi Mîntuitorul nostru..a arãtat cã fãrã jertfã nu se intrã în împãrãția cerurilor..nu stați voi pe urechea aia voi mucãrilor cã odatã crucificat Mîntuitorul voi nu mai aveți pãcate vezi doamne sînteți mîntuiți”Mulțumesc Domnului Dumnezeului Celui Atotputernic cã ne’a dat șansa asta ca drept jertfã pentru curãțirea pãcatelor noastre, sã ne ducem sfînta cruce pînã la sfîrșit, pentru cã știu cã rugãciunile Maicii Domnului ..ne ajutã și ne ușureazã urcușul nostru acolo sus..sus în raiul mult rîvnit..Iar cei ce apleacã urechea la spurcatu’ diavol cã nu mai ai pãcate ,cã sa rãstignit un mîntuitor”pentru tine la ce sa’ți mai faci cruce cînd ești fãr’ de pãcat) mare înșelare…și uite așa a vrut Dumnezeu sa nu fie planul Tartarului împlinit sa piarã ființa cea mai dragã și iubitã OMUL de pe pãmînt ci a lãsat sã moarã spre înviere,sã ne jertfim unii pentru alții și sã mai trãim..pentru cã Dumnezeul nostru este un Dumnezeu al vieții..și a fãcut dreptate cu noi în acest sens ducînd povara pãcatelor strãmoșilor noștri..dupã puteri uni mai mult alții mai puțin,oare noi la rîndul nostru nu vom avea nevoie …sã mã fereascã BunulDumnezeu..eu cel mai pãcãtos dintre toți..Doamne Ajutã ,Amin,Amin!

  8. vali spune:

    Pace tuturor!

    Pe Dumnezeu in primul rand trebuie sa Il simti (iar aceasta este un Dar de la Dumnezeu !).
    Cine nu simte nimic, se invarte in jurul cozii si filozofeaza in aceata lume care este ” paradisul nebunilor”..
    …si filozofeaza , si filozofeaza , si vorbeste , si tot asa…
    si, …nu vor ajunge nicaieri acesti legalisti.
    Dumnezeu insusi ne indica singura cale de a ajunge la EL , prin Trimisul Sau , Domnul nostru IIsus Hristos, si anume Rugaciunea.
    Rugaciunile ridicate spre cer cu sinceritate , vor ajunge negresit la Inima Domnului, transformand-o pe a noastra intr-o flacara a iubirii si dragostei fata de aproapele nostru.
    Dar , cei mai multi dintre noi nu vrem sa simtim atingerea Divina in inima noastra , ci sa ne indreptatim pe noi insine si sa filozofam cum ca ce si cum despre Sfanta Treime… o nebunie!!
    Oameni buni , este timpul sa intelegem ca cei alesi ai Domnului sunt acei oameni cu sufletele descrise in Fericiri !
    Si da, intr-adevar in scaunul de Spovedanie, preotul poate (sau nu !) sa vrea sa dezlege din latul pacatelor celui ce se spovedeste .
    Acesta la randul lui se poate ruga pentru cei decedati ai lui, el fiin singura scapare pentru ei (evident daca mortii au o stare de damnati)
    Este vorba de comuniunea viilor cu cei morti, lucru perfect adevarat, care insa este rastalmacit de tot felul de babe naive (sau rau intentionate, care practica ghicitul si alte asemenea , ducand sufletele altor naivi in iad)
    Referitor la aceste lucruri Dumnezeu ne spune in Cuvantul Lui ca oamenii nu pot lua legatura cu cei decedati , ci inselati fiind, cu duhurile rautatii
    Sa luam aminte insa , ca nimeni vreodata nu a putut sau va putea sa Il minta pe Dumnezeu la Sfanta Spovedanie ,pentru ca ce sunt de fapt vorbele noastre altceva decat energie ?…
    Si daca cu aceste vorbe (demoni) mincinoase ne va gasi moartea , constiinta , care este primul nostru judecator pus de Domnul in noi, ne va condamna negresit.
    NU EXISTA OM FARA CONSTIINTA !
    Exista in schimb oameni fara de Dumnezeu…greu va fi de acestia in clipa mortii cand Domnul il va intreba pe om ce a facut cu viata lui…
    Cum poate sa explice cineva ca TOTI vrem sa facem binele dar mult prea putini il si infaptuim?
    Razboiul nevazut , exista!
    Cine citeste Biblia cu dorinta sincera de a incepe sa afle Adevarul,Calea si Viata -- o va afla !!
    Caci Domnul nu ramane nimanui dator!
    Cand citind cineva, va simti o lacrima ca vrea sa plece, sa stie ca este pe drumul cel bun.
    Doamne IIsuse Hristoase , fiul lui Dumnezeu , apara-ne si ne pazeste pe noi robii tai, si lumineaza mintea , sufletul si inima tuturor !
    Amin !

  9. dan spune:

    ca de obicei asa cum babele iau adliteram textul biblic facem polemica pe o tema foarte simpla , da bineinteles ca platim pacatele parintilor nostrii , in sensul in care parintele a pacatuit prin a nu si creste copilul asa cum trebuie in sensul prin care copilul a fost parasit de parinte , in sensul in care un parinte ar fi putut sa netezeasca o cale mai buna pentru copilul sau si din prostie sau rautate nu a facut o , astea sunt pacatele pe care le platim si de care nu scapam decat prin propia vointa si munca , trebuie sa ne multumim si sa fim recunoscatori ca macar ne au dat viata acelor parinti care sunt suspecti de pacata si atat in rest sa avem grija ca noi sa nu fim la fel ca ei , si mai exista un pacat al parintilor cand devin bunici si incearca sa deturneze educatia parintelui si sa si impuna pe a sa catre nepoti

  10. vali spune:

    „ca de obicei asa cum babele iau adliteram textul biblic…”
    Dar cum altfel ar trebui interpretate (citeste respectate) poruncile Cuvantului intrupat , alfel decat ad litteram ??
    Evident ca, Dumnezeu in nesfarsita Lui intelepciune ne-a dat noua oamenilor si texte biblice cu inteles ascuns in metafore ,(Apocalipsa de exemplu)pentru un motiv simplu : mesajul Biliei trebuia (si trebuie) inteles de oameni , in orice moment al istoriei lor.

    Cat despre faptul ca un parinte nu a netezit calea unui copil in viata, nu reprezinta neaparat un pacat, decat numai daca acel parinte a avut aceasta posibilitate , dar nu a facut-o din motive egoiste (din pacate sunt multe astfel de cazuri)
    Daca un parinte , in schimb nu a avut posibilitati materiale dar a crescut acel copil in spiritul crestin , Dumnezeu va avea grija si de unul si ce celalat…
    Pana la urma , importante sunt linistea si impacarea cu Dumnezeu pe care daca nu le simti, banii nu le vor putea inlocui in veci..
    Sunt multi oameni putred de bogati cu nelinisti si framantari de toate soiurile..
    Oare de ce spune Biblia ca intelepciunea acestei lumi , este nebunie pentru Dumnezeu?
    Oare de ce Mantuitorul spune sa cautam intai Imparatia cerurilor , iar toate celelalte ni se vor da pe deasupra?…
    Nu vreau sa par habotnic, dar daca nu IL vom crede pe Dumnezeu pe cuvant (adica Biblia) , totul va fi in zadar..
    Citeam undeva ca Dumnezeu este nedrept :
    Cum pedepseste Dumnezeu pe cineva pentru eternitate, pentru pacate savarsite intr-un timp si spatiu limitate?..
    Cu alte cuvinte si pedeapsa ar trebui sa fie si ea, deasemenea limitata..
    Oameni buni , cititi Biblia : Dumnezeu avertizeaza in multe versete, ca „In ceea ce te voi gasi in aceea te voi si judeca”!
    Iar daca acolo unde vom fi asezati , nu exista timp, este mai mult decat limpede ca starea de fericire sau de „scrasnire a dintilor” este si ea in afara timpului..
    Toata lumea vrea sa fie mantuita, dar toata lumea vrea sa faca voia lumii…
    Dumnezeu nu se schimba , ci este acelasi in veac…
    L-au schimbat oamenii dupa gandurile lor ..
    Sa ne lumineze Domnul mintea, sufletul si inima, pentru a simti si vedea Adevarul !
    Amin.

  11. Ralu spune:

    Acest articol arată doar o parte din ceea ce se întâmplă cu adevărat. De ce credeți că românii, în ,,prostia,, lor imensă -- vor comenta unii -, țineau cu dinții, înainte -- nu acum -, ca soții să fie virgini ? Iată o veste și mai nenorocită, pentru care unii cititori vor lua foc: fiecare împreunare fizică cu diverși parteneri, va ,,virusa,, partea nevăzută din constituția ființei umane… așa cum iei microbii de pe mâna altuia, cu atât mai mult vei prelua toată ,,mizeria,, partenerului sexual, pe care o vei transmite copilului tău și soției/soțului tău. Taina căsniciei este o taină anunțată și neexplicată în amănunt în Scriptură… acolo este minimul necesar pentru a fi protejat de propria necredință sau prostie. Cei care cunosc greața de a fi printre proști, vor avea ocazia să se trezească și să cunoască fără echivoc, că cei mai mari ,,proști,, sunt ei înșiși, exact când se plâng de alții. Cea mai grozavă sursă de ,,prostire,, este credința într-o minciună luată drept adevăr. Mântuitorul unei întregi linii familiale este copilul care nu mai gândește, vorbește și face ceea ce s-a perpetuat înaintea lui. Însă, cine crede că fără Botez și fără Împărtășirea vie cu Sângele și Trupul lui Iisus Hristos, va reuși ceva, se înșeală amarnic. Toți cei dinaintea copilului care întrerupe seria lipsei flagrante de iubire, nu l-au recunoscut pe Hristos nici în ei, nici în alții… nu au fost în și cu Hristos, de aceea au ajuns să aducă copii cu defecte de manifestare, încă din pântec… mare responsabilitate este aducerea unui copil pe lume…

  12. o femeie spune:

    Pe langa consecintele pacatelor, se mosteneste si obisnuinta de a pacatui. Si aici converge cu teoria psihologilor ca unele obisnuinte distructive (auto-distructive) se invata din copilaria timpurie si se duce generatie peste generatie, pana la 3-4 generatii. Aceste obisnuinte auto-distructive duc si la imbolnaviri constante in familie -- in final acuza genetica pt boala, desi e evident ca e comportamentul de vina.
    De ex. o familie unde se tine post stramb (mancat mult si fara timp pt suflet) va invata copilul ca asa e bine sa se tina postul, dar obiceiul de mancat mult duce si la obezitate si boli adiacente. Sau lenea (un pacat mare pt mine) se invata tot din copilarie. La fel si agresivitatea, bataia, furatul (vezi cati inca fura de la stat, ca de, asa era si pe timpul lui Ceusescu), preacurvia, fumatul, lovitul copilului etc.

  13. Alta femeie spune:

    Fie vorba despre un copil care traieste intr-un mediu toxic: tatal este betiv, o bate pe mama sa, pune pe mebrii familiei sa fure, sa cerseasca pentru ca el sa aiba bani pentru vicii. Copilul fie invata sa faca la fel, fie se fereste de ceea ce face tatal, isi doreste un alt mediu. Pentru a intra in acel alt mediu este necesar sa ierte pe tatal sau? Sau sa ierte si sa ramana sa traiasca alaturi de tatal betiv? Pana la urma de unde stie un copil pentru ce pacate sa-si ierte parintii, atata timp cat el nu cunoaste alte persoane, alte exemple?

  14. gri spune:

    Citiți S. N. Lazarev „Karma pura” si restul cartilor lui, veti vedea cum pacatul, acea energie negativa, rămâne in campul energetic informational al familiei. Trebuie sa cureti acel camp cat mai bine. Fara o legatura reala cu Dumnezeu si dragoste adevarata fata de cei din jur si fata de tine, nu ai nici o șansă. Cu cat e mai pacatoasa familia din care provii, cu atât ai mai mult de lucru.. Un neam care nu reușește sa isi curețe păcatele prin urmașii sai, e sortit pierii prin boli terminale si sterilitate.

  15. Alex spune:

    atavízm n. (d. lat. átavus, strămoș, cu sufixu -izm). Asemănare cu strămoșiĭ (maĭ ales morală).

  1. 11 octombrie 2016

    […] Asta era în Sâmbăta Mare la ora Şase. S-a dus acasă şi la ora opt a venit la mine transfigurat. A zis “Doamnă – eram încă în învăţământ – vă mulţumesc, mi-am găsit tata. Când i-am zis „tată, iartă-mă” m-a luat în braţe, a început să Plângă”. A descoperit că-şi iubeşte tatăl şi că tatăl îl iubea; dar pentru că tatăl ştia că fiul îl dispreţuieşte pentru toată mizeria lui, devenea şi mai rău şi mai abuziv, simţea nevoia să-l lovească. Fiul nu putea să-l iubească pentru că îl confunda cu răutatea pe care o vedea, nu putea să vadă dincolo. Dar a făcut porunca Mântuitorului cu ce-a avut, cu voinţa, formal, n-a simţit nevoia să-i ceară iertare. A crezut însă în nebunia cuvântului lui Dumnezeu. Aceasta este credinţa noastră. Şi Dumnezeu a tăcut o minune. Şi face mereu, trebuie doar să vrem. sursa: ganduridinierusalim.com […]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *