Cel mai bun „medicament“ antistres

Fitoterapia recomandă plante cu efecte calmante asupra stărilor de excitaţie psihică, cu condiţia să nu provoace dependenţă. Cea mai indicată este valeriana (rădăcini), din care se pot prepara infuzii, tincturi şi băi, cu efecte în stări de stres, agitaţie, anxietate, insomnii, dureri de cap şi aritmii cardiace de natură nervoasă.

Într-o societate cu o viaţă trepidantă, cu griji multiple pentru ziua de mâine, pentru păstrarea locului de muncă şi pentru asigurarea venitului necesar întreţinerii familiei, este posibilă apariţia unor stări de stres, cu tulburări psihice în diferite grade.

În prezent, stresul este principalul duşman al societăţii moderne, afectând 20% din locuitori globului. Sondajele europene arată că în următorii cinci ani va creşte numărul persoanelor afectate de stresul legat de incertitudinea păstrării locului de muncă, respectiv găsirea unui loc de muncă.

Evoluţia treptată a stărilor de stres se manifestă prin înţepături şi furnicături în mâini şi picioare, amorţeli ale membrelor, cu complicaţii grave spre hepatita toxică, ulcer gastroduodenal, infecţii, hipertensiune şi alte boli cardiovasculare şi pulmonare, diabet zaharat, încetinirea creşterii la copii.
Fitoterapia recomandă plante cu efecte calmante asupra stărilor de excitaţie psihică, cu condiţia să nu provoace dependenţă. Cea mai indicată este valeriana (rădăcini), din care se pot prepara infuzii, tincturi şi băi, cu efecte în stări de stres, agitaţie, anxietate, insomnii, dureri de cap şi aritmii cardiace de natură nervoasă.

Tot în uz intern sunt eficiente: sunătoarea (împotriva durerilor nervoase şi a depresiei), hameiul (calmantul stresului şi al nervozităţii), florile de tei şi de lavandă (cu acţiune liniştitoare a sistemului nervos), menta (tonifiantă, utilă în recuperarea energiei), ginsengul siberian (care măreşte forţa antistres).
Există câteva formule de amestecuri cu foarte bune efecte:

– Infuzie din amestec cu rădăcini de valeriană, frunze de mentă şi roiniţă (în părţi egale); se ia o lingură de amestec la 200 ml de apă clocotită, se infuzează acoperit 15 minute şi se beau două ceaiuri pe zi (dimineaţa şi seara);

– Infuzie din amestec cu rădăcini de valeriană, frunze de roiniţă şi busuioc, herba de talpa gâştei şi seminţe de chimen (câte 10 g din fiecare);

– Infuzie din amestec cu rădăcini de valeriană (25 g), frunze de roiniţă (20 g), mentă (10 g) şi rozmarin (10 g), herba de sunătoare (15 g), flori de gălbenele (5 g) şi conuri de hamei (5 g).

Reţeta autorului

Valeriană (rădăcini), hamei (conuri), talpa gâştei şi sunătoare (herba), mentă (frunze), roiniţă (frunze), tei (flori) şi lavandă (flori). Se prepară infuzie dintr-o lingură de amestec la 200 ml de apă clocotită, se infuzează 15 minute şi se beau două-trei ceaiuri călduţe pe zi.

Între ceaiuri se iau tincturi în alcool de 40 de grade cu amestec din rădăcini de valeriană, obligeană şi angelică, flori şi frunze de păducel, talpa gâştei şi salvie.

Între tratamente externe, mare eficienţă au băile generale calde, cu amestecuri din diferite plante, cum ar fi florile de tei, lavandă şi păducel, cetină de pin, herba de sunătoare, scoarţă de salcie.

La copiii stresaţi, este utilă o baie caldă cu flori de tei, pentru o durată de 10-15 minute, la temperatura de 37-38 de grade Celsius, repetată zilnic sau la interval de două-trei zile.

Pe frunte, tâmplă, ceafă şi coloană se pun comprese cu oţet de mere, amestecat cu hrean ras sau cataplasme cu terci de traista-ciobanului şi seminţe de muştar negru. Frecţiile pe coloană şi frunte se fac cu uleiuri de roiniţă sau sunătoare.

Cu ajutorul băilor aromatizate cu ulei eteric de lavandă, cimbru şi coada şoricelului, se asigură un efect de relaxare şi de calmare a sistemului nervos şi în combaterea anxietăţii şi a stărilor de iritabilitate, nelinişte şi stres.

Stresul şi emoţiile negative, stările de anxietate sunt combătute şi printr-un regim dietetic, în care să existe carne de curcan, pui şi vită, peşte (ton, somon, hamsii bogate în omega 3), ouă, lapte, brânză, caviar, arahide, ciocolată, cacao.

Varza, salata şi alte crudităţi sunt bune surse de vitamine antioxidante (A, C, E) care elimină stările de stres. De asemenea usturoiul, bogat în alicină, are un puternic efect antibiotic, antiviral şi antifungic, acţionând în scăderea stărilor de stres, de tensiune arterială şi în creşterea bunei dispoziţii.

Acţiuni sedative au şi castraveţii, care calmează activitatea ficatului şi reglează circulaţia sanguină.
Nu se vor neglija unele seminţe, ca cele de floarea soarelui, bogate în fosfor, potasiu, zinc şi complexul de vitamine B, seminţele de susan care elimină stresul prin aportul de zinc precum şi migdalele, nucile şi alunele, bogate în magneziu, care reglează funcţiile suprarenale şi metabolizarea acizilor graşi esenţiali. Ca obiectiv principal se consideră necesară asigurarea plafonului optim de vitamine naturale şi minerale (P, K, Ca, Mg, Cr). La copii, untura de peşte şi polenul.

Alimentele sărate (murături, conserve, şuncă, cârnaţi) induc instabilitatea emoţională, măresc tensiunea arterială şi epuizează glandele suprarenale. Cam la fel acţionează şi alimentele grase, mai ales cele de origine animală, care supun sistemul nervos şi cardiovascular la un stres anormal. Împreună cu carnea roşie, măresc concentraţia de dopamină şi norepinefrină din creier, ceea ce determină declanşarea stărilor de anxietate şi de stres.

Articol relatat deziar ziarullumina.ro

loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *