Primul păcat poate fi trecut cu vederea, iar cel de-al doilea nu

În a doua scrisoare, aţi descris un caz ce vi s-a întâmplat în Petersburg: o jumătate din modesta plăcintă aţi mâncat-o miercuri din nesocotinţă, iar cealaltă jumătate aţi mâncat-o chiar după ce v-aţi venit în fire. Primul păcat poate fi trecut cu vederea, iar cel de-al doilea nu.

Este ca şi cum cineva ar fugi din nesocotinţă spre prăpastie, iar la jumătatea drumului şi-ar reveni şi totuşi ar continua să fugă, neluând în seamă pericolul ce-l paşte. La noi în mănăstire a fost un asemenea caz. Un frate a găsit odată în zi de post în buzunarul său o fărâmă de plăcintă de dulce de mărimea unei nuci de cedru şi s-a gândit: ce mare scofală dacă voi mânca această firimitură?! Şi a mâncat-o. Însă conştiinţa îndată a început să-l mustre pentru păcatul făcut cu bună ştiinţă. L-a anunţat pe părintele Ambrozie despre acest lucru şi acela i-a fixat o epitimie – de 12 metanii. Jumătatea voastră de plăcintă nu este însă o firimitură, de aceea şi epitimia trebuie să vă fie un pic mai mărişoară. Când vă veţi spovedi, să spuneţi duhovnicului şi acest păcat şi rugaţi-l să vă dea o cât de mică epitimie pentru liniştirea conştiinţei.

Sfântul Cuvios Iosif de la Optina

Extras din ”Filocalia de la Optina”, trad. de Cristea Florentina, Vol. 1, Ed. Egumenița, Galați, 2009, pag. 137

loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *