Puterea de vindecare a rugăciunii

O femeie care venise la catedrală, îmbrăcată în haine simple, plângând şi povestind că sora ei din Rusia avusese o cădere psihică, înnebunise şi că nu o putea ajuta în niciun chip. După ce a ascultat-o, Fericitul Ioan Maximovici nu i-a spus nimic, ci a binecuvântat-o numai cu semnul Crucii şi a plecat… Ea a izbucnit în lacrimi şi mai amare decât înainte şi a început să cârtească împotriva celor de acolo, pentru că o trimiseseră la cineva căruia nici măcar nu-i părea rău pentru ea.

A trecut apoi cam o lună. Odată, când Fericitul Ioan slujea în catedrală, femeia s-a întors. De data aceasta ţinea în mâini o scrisoare în care i se spunea că sora ei, Barbara, se însănătoşise. Ea venise să-I mulţumească Domnului pentru acest lucru. Episcopul tămâia, mergând cu cădelniţa prin catedrală, şi se apropia de femeie. În acea clipă, ea i s-a adresat în gând: „Vezi, sora mea s-a făcut bine fără rugăciunile tale“. Pe când trecea pe lângă ea şi cădelniţa înspre ea, episcopul i-a spus:

– Ei, mărit să fie Domnul! Slavă Domnului, sora ta, Barbara, s-a făcut bine.

Şi a mers mai departe. Sărmana femeie a fost îngrozită. Au început să-i ardă picioarele; îi venea să intre în pământ de ruşine. Îi spusese „sora mea s-a făcut bine fără rugăciunile tale“ când el o îndrepta spre mila lui Dumnezeu, spunându-i pe nume surorii ei, deşi ea nu i-l spusese înainte.

Danion Vasile

Extras din Mângâiere pentru bolnavi, Ed. Egumeniţa, Galaţi, 2004

loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.