Un păcat grav pe care îl fac majoritatea oamenilor

Putem toţi deveni tâlhari şi, în ultima clipă, ne căim şi suntem după aceea iertaţi?

Ferească Dumnezeu! Vedeţi, nu-i în mâna omului asta. Aici ne pândeşte pericolul. Gândiţi-vă la ceea ce numesc Scriptura şi Teologia păcatul împotriva Duhului Sfânt. Una dintre formele păcatului împotriva Duhului Sfânt este şi asta, anume: a păcătui spunând că: lasă, că Dumnezeu iartă! Sau cum se credea în Biserica primară că botezul şterge toate păcatele şi să se boteze în ultima clipă, şi până atunci să păcătuiască mereu. Ei, aceasta este o stare înaintea lui Dumnezeu de înşelare, de viclenie – Îl vicleneşti pe Dumnezeu, încerci să-L înşeli pe Dumnezeu. Este una dintre, repret, formele cele mai garve ale păcatului.

Deci tâlharul care s-a lepădat de păcat în ultimul moment măcar a fost cinstit, în felul lui, că nu s-a gândit că o să-l ierte. Până atunci n-a ştiut, n-a ştiut că-i păcătos.

Asta-i o mare viclenie în a ne folosi de iertarea tâlharului. Noi ne referim la speranţă, iertare care este altceva. E cu totul altceva speranţa cea permanentă, pe care omul şi-o pune, care-i adâncul. Adică nu că omul şi-o pune, că ea e o realitate.

Extras din ”Cu Părintele Galeriu între Geneză şi Apocalipsă”, Dorin Popa, Ed. Harisma 2002, pag. 36

loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.