Cele mai mari trei păcate

Că cel ce se roagă, stă ca un osândit înaintea Domnului, cu multă smerenie, încă prin aceste fapte bune, omul aduce o desăvârşită jertfă a sa şi a lucrurilor sale.

A treia şi cea mai din urmă parte a pocăinţei, se zice ispăşire, şi este osteneala şi canonul păcatului şi are trei fapte bune conlucrătoare şi ajutătoare, adică: postul, milostenia şi rugăciunea. Aceste fapte bune, fiindcă sunt grele şi ostenicioase trupului, pot mult, ca şi canonul, la ispăşirea păcatului ce-am săvârşit, dând acestui trup dulceaţă şi desfătare.

Şi pentru că cele mai mari păcate sunt aceste trei: mândria, iubirea de argint şi curvia în care zace îndrăcirea pântecelui, şi ne luptă pururea ca nişte trei mari uriaşi, pentru aceasta, spre ispăşire împotriva lor, ne ajută aceste trei: postul, împotriva trupului; milostenia, împotriva iubirii de argint, şi rugăciunea împotriva mândriei. Că cel ce se roagă, stă ca un osândit înaintea Domnului, cu multă smerenie, încă prin aceste fapte bune, omul aduce o desăvârşită jertfă a sa şi a lucrurilor sale. Prin milostenie, lucrul său; prin post, jertfeşte trupul; prin rugăciune, aduce sufletul său Domnului.

Agapie Criteanu

Extras din „Mântuirea păcătoșilor”, Ed. Egumenița, 2009, pag. 35